Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția toci definiție dex
toci
găsește rime pentru
toci
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
boci
,
coci
,
hoci
,
moci
,
oci
,
poci
,
soci
,
stoci
,
teci
,
toc
,
toca
,
tocă
,
tocăi
,
toci
,
toci
,
toci
,
tocit
,
tocmi
,
toco
,
toi
(s.n.),
toi
(vb.),
toni
,
topi
,
toxi
,
troci
,
tuci
,
voci
Cuvinte apropiate:
boci
,
coci
,
hoci
,
moci
,
oci
,
poci
,
soci
,
stoci
,
teci
,
toc
,
toca
,
tocă
,
tocăi
,
toci
,
toci
,
toci
,
tocit
,
tocmi
,
toco
,
toi
(s.n.),
toi
(vb.),
toni
,
topi
,
toxi
,
troci
,
tuci
,
voci
TOCI
2
s.n.
Numele
unui
joc
de
cărți
. ♦
Cuvânt
care
marchează
o
greșeală
în acest
joc
. – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia toci
TOCÍ
1
,
tocesc
,
vb.IV.
1.
Tranz. și refl. A
face
sau a
deveni
mai
puțin
ascuțit
, mai
puțin
tăios
; a (se)
roade
, a (se)
uza
prin
întrebuințare
, prin
frecare
, prin
lovire
etc. ♦ Tranz. Fig. A
uza
, a
slei
răbdarea
,
puterea
etc. cuiva.
2.
Tranz. A
ascuți
un
obiect
la
tocilă
.
3.
Tranz. Fig. A-și
însuși
mecanic
lecțiile
, învățându-
le
pe
dinafară
; (cu
sens
atenuat
) a
insista
îndelung
în
învățarea
unei
lecții
, unei
materii
etc. – Din sl.
točiti
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia toci
TOCÍ
1
,
tocesc
,
vb.IV.
1.
Tranz. și refl. A
face
sau a
deveni
mai
puțin
ascuțit
, mai
puțin
tăios
; a (se)
roade
, a (se)
uza
prin
întrebuințare
, prin
frecare
, prin
lovire
etc. ♦ Tranz. Fig. A
uza
, a
slei
răbdarea
,
puterea
etc. cuiva.
2.
Tranz. A
ascuți
un
obiect
la
tocilă
.
3.
Tranz. Fig. A-și
însuși
mecanic
lecțiile
, învățându-
le
pe
dinafară
; (cu
sens
atenuat
) a
insista
îndelung
în
învățarea
unei
lecții
, unei
materii
etc. – Din sl.
točiti
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia toci
TOCI
2
s.n.
Numele
unui
joc
de
cărți
. ♦
Cuvânt
care
marchează
o
greșeală
în acest
joc
. – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia toci
TOCÁ,
toc
,
vb. I.
1.
Tranz. A
tăia
în
bucăți
foarte
mărunte
.
2.
Tranz. Fig. (Fam.) A
cheltui
fără
chibzuială
, a
risipi
bani
,
averi
. ♦ A
duce
pe cineva la
ruină
, obligându-l la
cheltuieli
nechibzuite
; a
face
pe cineva să
sărăcească
.
3.
Intranz., Tranz. A
bate
, a
ciocăni
, a
lovi
. ♦ Fig. A
flecări
, a
sporovăi
. ♢ Expr.
A-i
toca
cuiva la
ureche
(sau
la
cap
) sau
a
toca
pe cineva la
cap
= a
spune
mereu
același
lucru
, a
bate
pe cineva la
cap
cu același
lucru
, a
plictisi
.
A
toca
la
verzi
și
uscate
sau
a
toca
câte
-n
lună
și-n
soare
= a
vorbi
mult
și
fără
rost
.
4.
Intranz. A
bate
toaca
. ♢ Expr.
Unde
popa
nu
toacă
=
foarte
departe
. ♦ (
Despre
o
armă
) A
bubui
la
intervale
dese
; a
păcăni
. ♦ (
Despre
păsări
) A
produce
un
zgomot
caracteristic
prin
lovirea
repetată
a celor
două
părți
ale
ciocului
. – Din lat.
*toccare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia toci
TÓCĂ,
toci,
s.f.
1.
Căciuliță
sau
pălărioară
fără
boruri
,
purtată
de
femei
.
2.
Acoperământ
pentru
cap
, de
formă
cilindrică
,
fără
boruri
,
purtat
de
magistrați
și de
avocați
în
exercițiul
funcțiunii
. – Din fr.
toque.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia toci
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK