tulpán (-ne),
s.n. –
1. Muselină, pînză
subțire. –
2. Basma. – Var.
trupan, trupai. Mr.
dulben. Tc. (per.)
tülbent, dülbent (Șeineanu, II, 866; Ronzevalle 68), cf. ngr. τουλπάνι,
alb.
düljben, bg.
djulben, sb.
dulbent. Este dubletul lui
tulbent, s.n. (Trans.,
voal de mireasă), din sb.
tulbenta; și al lui
tulipan, s.m. (
lalea), din același cuvînt tc., prin intermediul it.
tulipano, germ.
Tulipan(e), cf. sb., cr.,
ceh.,
pol., rut.
tulipan, mag.
tulipán (Gáldi,
Dict., 165); al lui
tulipă, s.f. (
lalea;
abajur de
sticlă pentru
becuri electrice), din fr.
tulipe; și al lui
turban, s.n., din fr.
turban. Numele de turban se explică prin materialul său, cel de tulipan prin
forma sa.