zădúf (-furi),
s.n. –
1. Arșiță, caniculă. –
2. Supărare,
necaz, greutate, suferință. – Var. Mold.
zăduv. Sl.
zaduchŭ (Tiktin; Conev 37), cf. bg.
zaduh(a), slov.
zaduha. – Der.
zăduși, vb. (a sufoca), din sl.
zadušiti;
zăduhos, adj. (înăbușitor), înv.