zavélcă (-ci),
s.f. –
Șorț popular. – Var.
zăvelcă, zevelcă, zuvelcă, suvelcă. Origine incertă. Din sl.
zaviti „a înfășura” (Cihac, II, 470) sau din bg.
zavirka (Tiktin; Rosetti, III, 46),
zaverka (Candrea),
zavievka (Scriban) este dificil fonetic. După Conev 84, din bg.
zavijalka. În Olt. și Trans.