Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția zbilțuri definiție dex
zbilțuri
găsește rime pentru
zbilțuri
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
zbilțui
Cuvinte apropiate:
zbilțui
a-i da
(cuiva)
jbilțul
expr. (
er
.)
a
acosta
(
pe cineva
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia zbilțuri
sbilț (zbílțuri),
s.n. – Laț,
coardă
pentru
prins
animale
. – Var.
zbilț
,
bilț
, (s)
ghilț
, Trans.
belț
.
Creație
expresivă
, care
presupune
ideea
unei
mișcări
dezordonate
ca
cea
a unei
păsări
sau a unui
animal
care se
luptă
să
iasă
din
capcană
;
legătura
semantică
este la
fel
cu
cea
din
smîrc
, interj. cu
smîc
„laț”.
Pentru
explicația
fonetică
a lui *
bîlț
sau *
bilț
, interj.
imitativă
, cf.
bîț
, sgîlț, (
go
)gîlț, hîlț(a)
etc.
Singura
explicație
care s-a
dat
pînă
azi
acestui
cuvînt este
puțin
probabilă
(din mag.
bélc
„
cocean
” după Scriban). Der.
sbilțui
(var.
bilțui
, (s)
ghilțui
,
înghilțăi
,
înghilța
), vb. (a
îmbrățișa
, a strînge
tare
);
sbalț
(var.
zbalț
, sbanț,
zbanț
), s.n. (laț,
belciug
;
brățără
, virdă,
inel
;
placă
), a
cărui
legătură
cu germ.
Band
(Geheeb,
JB,
IV
, 31), cu
bantă
(
Candrea
) sau cu
balț
(Scriban) este
incertă
(
balț
,
poate
,
totuși
, să fi
influențat
vocalismul
acestor
var.);
sbănțui,
vb. (a
prinde
, a
fixa
, cu un
cerc
; a
întări
, cu o
șipcă
sau cu o
șină
de
fier
; refl., a
zburda
, a
face
șotii
), al
cărui
ultim
sens
, cel mai răspîndit,
depinde
mai
puțin
de
cele
anterioare
, decît de
ideea
expresivă
de
bază
(
relația
cu it.
sbalzare,
„a
sări
”,
sugerată
de Scriban, nu este
probabilă
);
sbănțuială
(var.
sbănțuitură
), s.f. (
joacă
, hîrjoană). Cf.
sbengui,
sburda
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia zbilțuri
ZBILȚ,
zbilțuri
, s.n.
1.
Laț de
sârmă
cu care
hingherii
prind
câinii
vagabonzi
.
2.
Unealtă
formată
dintr-un
cârlig
fixat
de o
coadă
de
lemn
, cu care se
trag
afară
din
apă
peștii
mari
. –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia zbilțuri
zbilț
s. n., pl.
zbílțuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia zbilțuri
ZBILȚ ~uri
n.
1) Laț de
sârmă
cu care
hingherii
prind
câinii
vagabonzi
. 2)
Instrument
special
, care
constă
dintr-un
cârlig
sau o
plasă
fixată
la
capătul
unui
băț
,
folosit
la
scoaterea
peștilor
mari
din
apă
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia zbilțuri
ZBILȚ
,
zbílțuri
, s.n. ~ (
creație
onomatopeică
, care
presupune
ideea
unei
mișcări
dezordonate
ca
cea
a unei
păsări
sau a unui
animal
care se
zbate
pentru
a se
elibera
dintr-o
cursă
;
relația
semantică
este
aceeași
ca a interj.
smâc
cu subst.
smâc
= laț;
pentru
explicarea
fonetică
a interj.
imitative
*
bâlț
sau
*
bilț
, cf.
bâț
,
zgâlț
,
(
go
)gâlț
,
hâlț
(a)
, etc.;
unica
explicație
a
etimologiei
acestui
cuvânt
care s-a
încercat
să se
facă
până
acum
(din magh.
bélc
=
cocean
) este
puțin
probabilă
)
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia zbilțuri
zbilț
s. n., pl.
zbílțuri
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia zbilțuri
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK