definiția electronica definiție dex

electronica

găsește rime pentru electronica
Cuvinte apropiate: electronic, electronică, electroniza

ELECTRÓNIC, -Ă

, electronici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care aparține electronilor sau electronicii, privitor la electroni sau la electronică. 2. S.f. Știință care studiază fenomenele legate de mișcarea în diferite medii a particulelor încărcate electric, interacțiunea dintre aceste particule, producerea lor etc., precum și construcția și studiul dispozitivelor și aparatelor care funcționează pe baza acestor fenomene. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu producerea dispozitivelor, aparatelor etc. electronice (1). – Din fr. électronique.

ELECTRÓNIC, -Ă

, electronici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care aparține electronilor sau electronicii, privitor la electroni sau la electronică. 2. S.f. Știință care studiază fenomenele legate de mișcarea în diferite medii a particulelor încărcate electric, interacțiunea dintre aceste particule, producerea lor etc., precum și construcția și studiul dispozitivelor și aparatelor care funcționează pe baza acestor fenomene. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu producerea dispozitivelor, aparatelor etc. electronice (1). – Din fr. électronique.

electrónic

adj. m., pl. electrónici; f. sg. electrónică, pl. electrónice

electrónic

adj. m., pl. electrónici; f. sg. electrónică, pl. electrónice

ELECTRÓNI//C ~că (~ci, ~ce)

1) Care ține de electroni; propriu electronilor. Fizică ~că. 2) Care ține de electronică; bazat pe electronică. Microscop ~. Calculator ~. /<fr. électronique

ELECTRÓNI//C ~că (~ci, ~ce)

1) Care ține de electroni; propriu electronilor. Fizică ~că. 2) Care ține de electronică; bazat pe electronică. Microscop ~. Calculator ~. /<fr. électronique

ELECTRÓNIC, -Ă

adj. Referitor la electroni, la electronică. [< fr. électronique].

ELECTRÓNIC, -Ă

adj. Referitor la electroni, la electronică. [< fr. électronique].

ELECTRÓNIC, -Ă

I. adj. 1. referitor la electroni(că). 2. care funcționează după legile electronicii. o muzică ~ă = muzică cu ajutorul generatoarelor de sunete electronice. II. s. f. 1. știință care studiază fenomenele legate de mișcarea electronilor și ionilor în diferite medii. 2. ramură a electrotehnicii care se ocupă cu producerea dispozitivelor și aparatelor electronice. (< fr. électronique)

electrónică

s. f., g.-d. art. electrónicii

ELECTRÓNICĂ

f. 1) Știință care se ocupă cu studiul fenomenelor legate de mișcarea electronilor și ionilor în corpuri sau în câmpuri electrice și magnetice. 2) Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile practice ale fenomenelor electronice. [G.-D. electronicii] /<fr. électronique

ELECTRÓNICĂ

s.f. Ramură a fizicii care studiază particulele încărcate electric. ♦ Ramură a electrotehnicii care studiază aplicațiile tehnice ale fenomenelor electromagnetice. [Gen. -cii. / < fr. électronique].
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar