ciúpă (ciúpe),
s.f. –
1. Apă caldă, pentru baia unui
copil. –
2. Baia
copilului. Origine necunoscută,
dar cu siguranță sl. Se
poate pune în legătură cu bg.
čipa „
nou născut” (Lacea,
Dacor., V, 397),
čipkam „a îmbăia un
copil” (
DAR) și probabil cu sb.
čepa „
cameră luxoasă a unei
femei”. Este
puțin probabilă der. din gr. ϰύπη „concavitate” (
Pascu,
Etimologii, 46;
Pascu,
Lat., 257; Diculescu,
Elementele, 468), sau din sl.
kopati „a
spăla” (Cihac, II, 59). – Der.
ciupăi (var.
ciupăra), vb. (a îmbăia un
copil).