liúdă (-de),
s.f. –
1. Contribuabil, birnic. –
2. Soldat înrolat în cavalerie care
lupta ca
pedestru, deoarece numai avea
cal. – Var.
ludă. Sl.
ljudŭ „
lume”,
ljudije „
oameni” (Cihac, II, 174; Tiktin), cf. sb., cr., slov.
ljudi,
pol.
lud (›
ludă), germ.
Leute, de unde sp.
leude. Astăzi
rar.