na
interj. –
1. Ia, ține (constituie o invitație reală sau ironică cînd se dă ceva). –
2. Bine, asta mai
lipsea (
arată surpriza). – Mr.
na. Sl. (bg., sb., cr., slov.,
pol.,
rus.)
na (Cihac, II, 207; Tiktin), cf. ngr. νά,
alb.
na. De origine obscură, după Philippide, II, 725.