príu (-íe),
adj. – (
Bou)
pătat cu
alb. Origine incertă.
Ar putea fi
vorba de lat.
prῑvus „caracteristic” (Tiktin),
dar semantismul nu este
clar. – Der.
prian (var.
prior), adj. (
tărcat cu
alb), pe care Cihac, II, 290
îl punea în legătură în
mod puțin convingător cu slov.
prižan „
pestriț” și Scriban cu sb.
prijan „
prieten”.
Pric, adj. (Olt.,
pătat cu altă culoare), pare a fi var. a aceluiași cuvînt; a
fost pus în legătură de Diculescu,
Elementele, 457, cu gr. ποιϰίλος „
pestriț”. Pentru
prior, Pascu,
Arch. Rom., VI, 264, propunea un lat.
*priulus.