sméu (-éi),
s.m. –
1. (Înv.)
Șarpe. –
2. (Înv.) Dragon. –
3. Căpcăun,
monstru din mitologia populară. –
4. Boală atribuită intervenției unui
duh rău care persecută
femeile. –
5. (S.n.)
Cometă, jucărie de hîrtie. – Var.
zmeu, smău, zmău și der. – Mr., megl.
zmeu. Sl.
zmiĭ „
balaur” (Miklosich,
Lexicon, 230; Cihac, II, 474; Conev 106; cf. Byck-
Graur 21), cf. bg.
zmĕi, zmija, sb., cr.
zmaj. – Der.
smeoaică, s.f. (căpcăună; somnoroasă, Laserpitium latifolium);
smeoaie, s.f. (căpcăună;
plantă, Libanotis
montana), în Trans. și Olt.;
smeesc, adj. (de
căpcăun);
smeios, adj. (năvalnic, violent).