Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția fir definiție dex
fir
găsește rime pentru
fir
Cuvinte apropiate:
air
,
bir
,
cir
,
fair
,
far
,
fer
,
fi
,
fia
,
fibr
,
fic
,
fid
,
fie
,
fier
,
fif
,
fig
,
fii
,
fil
,
fin
,
fior
,
fior
,
fir
,
fire
,
firn
,
fiș
,
fit
,
fiu
,
fix
,
for
,
fur
,
gir
,
hir
,
ir
,
jir
,
kir
,
mir
,
nir
,
pir
,
sir
,
șir
,
tir
,
vir
FIR,
fire
, s.n.
1.
Produs
de
torcătorie
sau de
filatură
, de
formă
lungă
și
subțire
,
obținut
prin
toarcerea
unor
fibre
textile
;
p. restr.
fibră
textilă
. ♢
Fir cu
plumb
=
dispozitiv
pentru
determinarea
sau
verificarea
direcției
verticale
,
format
dintr-o
sfoară
subțire
având
atârnată
la un
capăt
o
greutate
metalică
.
Firul
apei
=
linie
imaginară
de la
suprafața
unei
ape
curgătoare
, care
unește
punctele
de
viteză
maximă
ale
apei
. ♢ Expr.
A se ține
(sau
a
sta
, a
atârna
)
(
numai
) într-un fir de
ață
(sau
de
păr
) =
a)
a fi pe
punctul
de a se
rupe
;
b)
a fi în
mare
primejdie
sau
aproape
de
moarte
.
Fir
conducător
(sau
călăuzitor
) =
direcție
de
urmat
;
linie
(de
conduită
). ♦ Fig.
Idee
,
tendință
care
apare
cu
consecvență
de-a
lungul
unei
acțiuni
, al unei
opere
etc.;
mod
de
desfășurare
(
neîntreruptă
) a unei
acțiuni
, a unui
proces
etc.
2.
Sârmă
de
telefon
, de
telegraf
etc.,
alcătuită
din
două
,
uneori
din
trei
conductoare
subțiri
,
izolate
și de
obicei
răsucite
;
p. gener.
orice
corp
solid
în care
lungimea
este cu
mult
mai
mare
în
raport
cu
dimensiunea
secțiunii
transversale
.
3.
Șuviță
subțire
de
aur
, de
argint
etc., de
forma
unui fir (
1
),
folosită
la
cusături
speciale
de
podoabă
.
4.
(
Urmat
de
determinări
introduse
prin prep. „de”)
Fiecare
dintre
elementele
, de
forma
unui fir (
1
)
lung
și
subțire
, care
alcătuiesc
părul
,
iarba
etc.;
p. ext.
exemplar
dintr-o
specie
de
plante
erbacee
de
același
fel
; (în
special
)
floare
dintr-o
specie
de
flori
de
același
fel
. ♢
Loc
. adv.
Fir cu
(sau
de
)
fir
=
bucată
cu
bucată
.
De-a fir a
păr
sau
de-a firu-n
păr
, din fir până-n
ață
= cu de-
amănuntul
, cu
minuțiozitate
. ♦
Bob
,
grăunte
(de
nisip
, de
mac
etc.). ♢
Loc
. adv.
Fir cu fir
=
fiecare
bob
în
parte
,
bob
cu
bob
. ♦ Fig. (
Rar
)
Fărâmă
,
pic
. – Lat.
filum
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fir
FIR
s.
1.
v.
fibră
.
2.
v.
cablu
.
3.
(
TEHN
.) fir cu
plumb
= (pop.)
sfoară
.
4.
v.
sfor
.
5.
v.
pic
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fir
fir
s. n., pl.
fíre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fir
FIR ~e
n.
1)
Produs
obținut
prin
toarcerea
fibrelor
textile
(
naturale
sau
artificiale
)
folosit
la
fabricarea
țesăturilor
.
~ de
lână
.
♢
~ de
păr
fibră
tare
, de
origine
epitelială
, care
crește
pe
pielea
omului
și a
animalelor
.
~ cu
plumb
fir
prevăzut
la
unul
din
capete
cu o
greutate
metalică
,
folosit
pentru
determinarea
direcției
verticale
.
A se ține
(
sau
a-i
sta
, a-i
atârna
)
cuiva
viața
numai
într-un ~ de
ață
(
sau
de
păr
) a) a se
afla
într-o
situație
foarte
nesigură
; b) a fi în
pericol
de
moarte
; c) a
trage
să
moară
. 2)
fig.
Linie
subțire
,
neîntreruptă
.
~ de
fum
.
3)
Ață
metalică
(de
aur
, de
argint
etc.),
folosită
la
împodobirea
unor
obiecte
de
îmbrăcăminte
.
Haină
cusută
cu ~
. 4)
Fibră
provenită
din
secreția
unor
animale
(
păianjeni
,
omizi
etc.). 5)
Linie
electrică
prin care se
transmite
energia
. 6)
fig.
Continuitate
neîntreruptă
;
desfășurare
continuă
;
curs
;
mers
.
~ul
gândurilor
. 7)
Fiecare
dintre
părțile
componente
ale
unei
totalități
de
elemente
omogene
.
~ de
busuioc
.
8)
fig.
Cantitate
neînsemnată
.
~ de
făină
.
/<lat.
filum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fir
fir (fíre),
s.n. –
1.
Produs
obținut
prin
toarcerea
unor
fibre
textile
. –
2.
Ață
. –
3.
definitie
/Fibră">
Fibră
,
definitie
/filament">
filament
. –
4.
Păr
. –
5.
Tulpină
. –
6.
Capăt
. –
7.
Fir de
aur
. – Mr.
h’ir
, megl.
ir
. Lat.
fῑlum
(Pușcariu 617;
Candrea
-
Dens
., 598; REW 3306; Philippide, II, 642;
DAR
), cf. it.
filo
(sicil.
firu
), fr.
fil
, sp.
hilo
,
alb
.
filj
. Der.
firicică
, s.f. (
plantă
,
Filago
germanica
);
firog
,
s.n. (Trans.,
muncă
);
firos
, adj. (
fibros
);
firui
,
vb. (a
toarce
; a
coase
, a
broda
);
firuță
,
s.f. (
plantă
,
Poa
pratensis
;
iarbă
,
furaj
,
definitie
/nutreț">
nutreț
);
desfira
, vb. (a
destrăma
);
înfira
, vb. (a
coase
, a
broda
; a
înșira
, a
înșirui
);
înfiera
, vb. (Mold., a
crește
părul
, mai
ales
mustățile
; Bucov., a
începe
să
fiarbă
), cuvînt
identic
cu cel
anterior
, cu
pronunțarea
proprie
Mold. cf
definitie
/mira">
mira
› Mold.
miera
(după Capidan,
Dacor.,
III, 759 și
DAR
,
direct
de la un lat. *
infῑlāre
);
prefira
, vb. (a răspîndi, a
împrăștia
; a
înșira
);
răsfira
, vb. (a
dezvolta
, a
desfășura
; a
întinde
, a
dispersa
), cu var. prin
încrucișare
cu
rășchira
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia fir
a avea două fire jumate
expr.
1.
a avea
părul
rar
.
2.
a avea
chelie
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia fir
a da un fir
(
cuiva
)
expr.
a da (
cuiva
) un
telefon
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia fir
a despica firul în patru
expr.
a
cerceta
un
lucru
în
detaliu
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia fir
a se băga pe fir
expr.
a
interveni
în
relația
dintre
două
persoane
; a se
amesteca
într-o
acțiune
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia fir
de-a fir-a-păr
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fir
TELEGRAFIE FĂRĂ FÍR
s. v.
radiotelegrafie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fir
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK