Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția fizica definiție dex
fizica
găsește rime pentru
fizica
Cuvinte apropiate:
fiică
,
filică
,
finică
,
fisică
,
fizic
,
fizică
FÍZIC, -Ă,
fizici
, -ce
, adj., subst.
1.
Adj. Care se
referă
la
corpul
ființelor
vii
, în
special
la
activitatea
mușchilor
, care
aparține
corpului
ființelor
vii
, în
special
activității
musculare
. ♦ Care
aparține
simțurilor
.
Plăceri
fizice
.
2.
S.n.
Aspectul
exterior
al unei
persoane
;
constituție
naturală
a unei
persoane
.
3.
Adj. Care
aparține
materiei
,
privitor
la
materie
;
material
;
concret
. ♢
Geografie
fizică
=
ramură
a
geografiei
având
ca
obiect
studiul
naturii
suprafeței
terestre
și a
mediului
geografic
.
4.
S.f.
Știință
fundamentală
din
ciclul
științelor
naturii
care
studiază
proprietățile
și
structura
materiei
,
formele
mișcării
ei și
legile
generale
ale
fenomenelor
naturii
anorganice
,
precum
și
transformările
reciproce
ale
acestor
forme
de
mișcare
. ♦
Manual
care
cuprinde
elementele
acestei
științe
.
5.
Adj. Care
aparține
fizicii
(
4
),
privitor
la fizică. – Din fr.
physique
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fizica
FÍZIC, -Ă,
fizici
, -ce
, adj., subst.
1.
Adj. Care se
referă
la
corpul
ființelor
vii
, în
special
la
activitatea
mușchilor
, care
aparține
corpului
ființelor
vii
, în
special
activității
musculare
. ♦ Care
aparține
simțurilor
.
Plăceri
fizice
.
2.
S.n.
Aspectul
exterior
al unei
persoane
;
constituție
naturală
a unei
persoane
.
3.
Adj. Care
aparține
materiei
,
privitor
la
materie
;
material
;
concret
. ♢
Geografie
fizică
=
ramură
a
geografiei
având
ca
obiect
studiul
naturii
suprafeței
terestre
și a
mediului
geografic
.
4.
S.f.
Știință
fundamentală
din
ciclul
științelor
naturii
care
studiază
proprietățile
și
structura
materiei
,
formele
mișcării
ei și
legile
generale
ale
fenomenelor
naturii
anorganice
,
precum
și
transformările
reciproce
ale
acestor
forme
de
mișcare
. ♦
Manual
care
cuprinde
elementele
acestei
științe
.
5.
Adj. Care
aparține
fizicii
(
4
),
privitor
la fizică. – Din fr.
physique
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fizica
FÍZIC
adj., s.
1.
adj. v.
corporal
.
2.
adj. v.
sexual
.
3.
adj. v.
trupesc
.
4.
adj.
pământesc
,
trupesc
.
(O
iubire
fizică.)
5.
s. v.
conformație
.
6.
adj. v.
concret
.
7.
adj. v.
mecanic
.
8.
adj.
manual
, (înv.)
mecanicesc
.
(
Muncă
fizică.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fizica
FÍZIC
adj., s.
1.
adj. v.
corporal
.
2.
adj. v.
sexual
.
3.
adj. v.
trupesc
.
4.
adj.
pământesc
,
trupesc
.
(O
iubire
fizică.)
5.
s. v.
conformație
.
6.
adj. v.
concret
.
7.
adj. v.
mecanic
.
8.
adj.
manual
, (înv.)
mecanicesc
.
(
Muncă
fizică.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fizica
fízic
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fizica
fízic
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fizica
fízic
adj. m., pl.
fízici
;
f. sg.
fízică,
pl.
fízice
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fizica
FÍZI//C
2
~că
(
~ci
,
~ce
) 1) Care ține de
corpul
ființelor
vii
și de
activitatea
musculară
;
propriu
corpului
ființelor
vii
și
activității
musculare
.
Forță
~că
.
Dezvoltare
~că
. 2) Care ține de
materie
;
propriu
materiei
. ♢
Geografie
~că
ramură
a
geografiei
care se
ocupă
cu
studiul
naturii
suprafeței
terestre
și
mediului
geografic
. 3) Care ține de fizică;
propriu
fizicii
. /<fr.
physique
, lat.
physicus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fizica
FÍZIC
1
n.
rar
Exterior
al unei
persoane
. /<fr.
physique
, lat.
physicus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fizica
FÍZIC
1
n.
rar
Exterior
al unei
persoane
. /<fr.
physique
, lat.
physicus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fizica
FÍZI//C
2
~că
(
~ci
,
~ce
) 1) Care ține de
corpul
ființelor
vii
și de
activitatea
musculară
;
propriu
corpului
ființelor
vii
și
activității
musculare
.
Forță
~că
.
Dezvoltare
~că
. 2) Care ține de
materie
;
propriu
materiei
. ♢
Geografie
~că
ramură
a
geografiei
care se
ocupă
cu
studiul
naturii
suprafeței
terestre
și
mediului
geografic
. 3) Care ține de fizică;
propriu
fizicii
. /<fr.
physique
, lat.
physicus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fizica
FÍZIC, -Ă
adj.
1.
Referitor
la
corpul
omului
și la
activitatea
musculară
.
2.
Referitor
la
materie
,
material
;
concret
. ♢
Geografie
fizică
=
ramură
a
geografiei
care
studiază
natura
suprafeței
terestre
și a
mediului
geografic
.
3.
Referitor
la
metodele
fizicii
, la
fenomenele
pe care
le
studiază
fizica. //
s.n.
Înfățișare
,
aspect
exterior
al (
corpului
) unei
persoane
. [Var.
fisic
, -
ă
adj. / < fr.
physique
, lat.
physicus
, gr.
physikos
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia fizica
FÍZIC, -Ă
adj.
1.
Referitor
la
corpul
omului
și la
activitatea
musculară
.
2.
Referitor
la
materie
,
material
;
concret
. ♢
Geografie
fizică
=
ramură
a
geografiei
care
studiază
natura
suprafeței
terestre
și a
mediului
geografic
.
3.
Referitor
la
metodele
fizicii
, la
fenomenele
pe care
le
studiază
fizica. //
s.n.
Înfățișare
,
aspect
exterior
al (
corpului
) unei
persoane
. [Var.
fisic
, -
ă
adj. / < fr.
physique
, lat.
physicus
, gr.
physikos
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia fizica
FÍZIC, -Ă
I.
adj.
1.
referitor
la
corpul
omului
și la
activitatea
musculară
. 2.
referitor
la
materie
,
material
,
concret
. 3.
referitor
la fizică, la
fenomenele
pe care
le
studiază
. II. s. n.
aspect
exterior
al (
corpului
) unui
om
. III. s. f.
știință
care
studiază
structura
și
proprietățile
materiei
, cu
formele
mișcării
ei și cu
legile
generale
ale
fenomenelor
naturii
anorganice
. o ~
atomică
=
parte
a
fizicii
care
studiază
proprietățile
fizice
ale
atomilor
; ~
nucleară
=
ramură
a
fizicii
care
studiază
proprietățile
nucleului
atomic
. (< fr.
physique
, lat.
physicus
, gr.
physikos
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia fizica
fízică
s. f., g.-d.
art
fízicii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fizica
FÍZICĂ
f.
Știință
care se
ocupă
cu
studiul
proprietăților
și al
structurii
materiei
,
formelor
ei de
mișcare
și de
transformare
. [G.-D.
fizicii
] /<gr.
physike,
lat.
physica
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fizica
FÍZICĂ
s.f.
Știință
care se
ocupă
cu
studiul
structurii
și al
proprietăților
materiei
, cu
formele
mișcării
ei și cu
legile
generale
ale
fenomenelor
naturii
anorganice
. ♢
Fizică
atomică
=
parte
a
fizicii
care
studiază
proprietățile
fizice
ale
atomilor
;
fizică
nucleară
=
ramură
a
fizicii
care
studiază
proprietățile
nucleului
atomic
. [
Gen
.
-
iei
, var.
fisică
s.f. / < fr.
physique
, lat.
physica
, gr.
physikos
<
physis
–
natură
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia fizica
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK