Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția frunzele definiție dex
frunzele
găsește rime pentru
frunzele
FRUNZACÉREI
s. v.
brădiș
,
cosor
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia frunzele
FRUNZA-TĂIETÚRII
s. v.
vindecea
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia frunzele
FRUNZA-VOINÍCULUI
s. v.
brâncuță
,
usturoiță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia frunzele
FRÚNZĂ,
frunze
,
s.f.
1.
Organ
principal
al
plantei
, care îi
servește
la
respirație
, la
transpirație
și la
asimilație
,
format
, de
obicei
, dintr-o
foaie
verde
(
limb
)
prinsă
de
tulpină
printr-o
codiță
(
pețiol
). ♢
Loc
. adv.
Ca
frunza
și ca
iarba
=
numeros
. ♢ Expr.
A
tăia
frunză
la
câini
= a nu avea nici o
ocupație
serioasă
, a
pierde
vremea
fără
treabă
; a
trândăvi
.
2.
Compus:
frunză
-de-
potcă
=
plantă
erbacee
cu
frunze
de un
verde
strălucitor
și cu
flori
verzui
(
Chenopodium
murale
).
2.
(În
sintagma
)
Frunze
de
ferigă
=
boală
a
tomatelor
,
provocată
de un
virus
și
manifestată
prin
îngustarea
foliolelor
, care
devin
aproape
filiforme
,
luând
înfățișarea
frunzelor
de
ferigă
. – Lat.
frondia
(<
frons, -ndis
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia frunzele
FRÚNZĂ
s.
(
BOT
.)
1.
(pop.)
foaie
.
(
Creangă
cu ~
verzi
.)
2.
frunză
embrionară
v.
cotiledon
.
3.
frunză
-de-
potcă
(
Chenopodium
murale
) =
(
reg
.)
iarba
-
drumurilor
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia frunzele
frúnză
s. f., g.-d.
art
.
frúnzei
;
pl.
frúnze
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia frunzele
FRÚNZ//Ă ~e
f.
Organ
al
plantelor
superioare
,
format
dintr-o
lamă
verde
(
limb
), care se
leagă
de
ramură
printr-o
codiță
(
pețiol
).
~ de
stejar
. ♢ ~
verde
început
caracteristic
al unor
cântece
populare
. [G.-D.
frunzei
] /<lat.
frondea
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia frunzele
frúnză (frúnze),
s.f. –
1.
Foaie
(
verde
). –
2.
(Înv.)
Foaie
de hîrtie. – Mr.
frăndză, frîndză
, megl.
frunză
,
istr.
frunzę
. Lat.
frōndia
(Pușcariu 659;
Candrea
-
Dens
., 662; REW 3530;
DAR
; Lausberg,
Mundarten Südlukaniens
, 25), cf. it.
fronza
(Battisti, III, 1723), calabr.
frunda
,
sard
.
frundza
, salm.
froncia,
gal
.
fronza
,
port
.
fronça
și ngr. φρουνζάτον „
pergolă
”. Der.
frunzar
, s.n. (
desiș
,
umbrar
);
frunzar
, s.m. (
luna
mai;
varietate
de
ciuperci
comestibilă
);
frunzărel
, s.m. (
buchet
);
frunzări
, vb. (
despre
animale
, a
paște
rupînd vîrful
crengilor
; a
ronțăi
, a
crănțăni
; a
răsfoi
);
frunzătură
(var.
frunzărie,
frunzărime
), s.f. (
frunziș
);
frunziș
(var.
frunzet
), s.n. (
mulțime
de
frunze
);
frunzos
var. (
frunzăros
), adj. (cu
frunze
multe
și
dese
);
frunzișoară
, s.f. (dim. de la
frunză
;
aril
de
nucșoară
);
înfrunzi
, vb. (a da
frunze
, a
înverzi
), pe care Densusianu,
Hlr.,
147, Pușcariu 854 și
Candrea
-
Dens
., 663
consideră
a fi
reprezentant
al unui lat. *
infrōndῑre
);
înfrunzit
,
s.n. (
anotimpul
în care
înfrunzesc
copacii
,
primăvara
);
desfrunzi
,
vb. (a
pierde
frunza
; a
desfrunzi
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia frunzele
FRUNZĂ-DE-BUBĂ-REÁ
s. v.
buberic
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia frunzele
frúnză-de-pótcă
s. f., g.-d.
art
.
frúnzei
-de-
pótcă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia frunzele
FRUNZĂ-LÁTĂ
s. v.
iris
,
stânjen
,
stânjenel
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia frunzele
FRUNZE-DE-PIÁTRĂ
s. pl. v.
spanac
-
porcesc
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia frunzele
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK