Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția grea definiție dex
grea
găsește rime pentru
grea
Cuvinte apropiate:
agrea
,
crea
,
grea
,
great
,
grec
,
gref
,
gref
,
grefa
,
grefă
,
grej
,
gren
,
grena
,
grep
,
gresa
,
greș
,
greu
,
greva
,
grevă
,
gria
,
prea
,
vrea
,
vrea
(verb auxiliar)
GREÁ,
greez
, vb. I. Tranz. (
Mar
.) A
echipa
o
navă
cu
greementul
necesar
. [Pr.:
gre-a
] – Din fr.
gréer
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia grea
GREA
adj. v.
gravidă
,
însărcinată
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia grea
greá
vb., ind. prez. 1 sg.
greéz
,
3 sg. și pl.
greeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia grea
GREÁ
vb. I. tr.
(
Mar
.
) A
instala
greementul
unei
nave
. [Pron.
gre-a
, p.i.
-eez
, 3,6
-ează
,
ger
.
-eând
. / < fr.
gréer
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia grea
GREÁ
vb. tr.
a
dota
o
navă
cu gremeentul
necesar
. (< fr.
gréer
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia grea
a cădea greu
expr.
a nu se
lăsa
păcălit
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia grea
a da lupte grele
expr. (glum.)
a avea mai
multe
contacte
sexuale
consecutive
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia grea
a dormi buștean / dus / greu
expr.
a avea un
somn
profund
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia grea
a lăsa grea
expr. (d.
bărbați
)
a
lăsa
(
o
femeie
)
gravidă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia grea
ápă-grea
(
chim
) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia grea
ápă-grea
(
chim
) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia grea
a se lăsa greu
expr. (d.
femei
)
a nu se
lăsa
sedusă
ușor
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia grea
GREU, GREA,
grei
,
grele
, adj.,
GREU
, adv., s.n.
I.
Adj.
1.
Care
apasă
cu
greutate
asupra
suprafeței
pe care
stă
; care are
greutate
(
mare
); care
cântărește
mult
.
Corp
greu
. ♢
Aur
greu
=
aur
masiv
.
Artilerie
grea
=
artilerie
care are în
dotarea
unităților
sale
tunuri
și
obuziere
de
mare
calibru
.
Industrie
grea
=
totalitatea
ramurilor
industriale
care
produc
în
general
mijloace
de
producție
. (
Sport
)
Categorie
grea
=
categorie
în care
intră
boxerii
,
luptătorii
,
halterofilii
etc. cu
cea
mai
mare
greutate
. ♢ Expr.
Pas
greu
=
moment
dificil
,
inițiativă
plină
de
greutăți
.
Bani
grei
=
sumă
mare
de
bani
.
Cuvânt
greu
=
cuvânt
decisiv
.
2.
Care este
împovărat
,
îngreuiat
,
încărcat
.
Sac
greu
. ♢
Familie
(sau
casă
)
grea
=
familie
numeroasă
și
greu
de
întreținut
. ♦ (Pop.; la f.)
Gravidă
. ♦ (
Despre
nori
) De
culoare
neagră
,
aducător
de
ploaie
și de
furtună
.
II.
Adj.
1.
(
Despre
părți
ale
corpului
) Care pare că
apasă
(din
cauza
oboselii
,
bolii
,
stării
sufletești
etc.).
Are
capul
greu
. ♢ Expr.
A-i fi
(cuiva)
inima
grea
= a fi
îngrijorat
,
îndurerat
; a avea
presimțiri
rele
.
A avea
mână
grea
=
a)
a
lovi
tare
cu
palma
sau cu
pumnul
;
b)
(fam.;
despre
medici
) a
lucra
neîndemânatic
,
grosolan
,
producând
dureri
pacienților
.
2.
(
Despre
alimente
) Care
produce
ușor
indigestie
; care se
asimilează
cu
greutate
.
3.
(
Despre
mirosuri
) Care
produce
o
senzație
de
neplăcere
, de
insuficiență
respiratorie
etc.; (
despre
aer
) care
miroase
rău
;
încărcat
;
p. ext.
apăsător
,
copleșitor
. ♢
Atmosferă
grea
=
atmosferă
apăsătoare
care
precedă
declanșarea
unei
furtuni
, unei
ploi
torențiale
;
fig.
atmosferă
încărcată
de
griji
, de
certuri
etc. ♦ (
Despre
somn
)
Adânc
.
4.
(
Despre
noapte
,
ceață
etc.)
Dens
,
compact
.
III.
Adj.
1.
Care se
face
cu
greutate
, care
cere
eforturi
mari
;
anevoios
.
Muncă
grea
. ♦ (
Despre
drumuri
) Care
poate
fi
străbătut
cu
greutate
. ♦ Care se
înțelege
, se
învață
cu
eforturi
deosebite
.
Poezie
grea
.
2.
(
Despre
suferințe
,
necazuri
,
împrejurări
etc.) Care se
suportă
cu
mari
suferințe
, cu
mare
greutate
; (
despre
boli
) care
aduce
mari
suferințe
și se
vindecă
cu
mare
greutate
sau nu se mai
vindecă
;
grav
. ♢
Zile
grele
sau
viață
grea
=
trai
anevoios
,
plin
de
lipsuri
.
Lovitură
grea
=
lovitură
morală
dureroasă
. ♢ Expr. (
Adverbial
)
Greu
la
deal
cu
boii
mici
sau
greu
la
deal
și
greu
la
vale
, se
spune
când
cineva este
silit
să
facă
față
unei
situații
dificile
cu
posibilități
(
materiale
)
reduse
. ♦ (
Despre
insulte
,
pedepse
etc.)
Serios
,
grav
. ♢
Vorbă
grea
=
insultă
,
jignire
.
IV
.
Adv.
1.
Cu
greutate
(
mare
), cu
toată
greutatea
.
S-a
lăsat
greu
. ♢ Expr.
A-i
cădea
(cuiva)
greu
la
stomac
= a-i
produce
(cuiva)
indigestie
. ♦
Mult
(din
punctul
de
vedere
al
greutății
,
cantității
).
Cântărește
greu
.
2.
În
mod
dificil
,
anevoios
, cu
dificultate
, cu
trudă
;
anevoie
.
Muncește
greu
. ♢ Expr.
A-i fi
greu
(să)...
= a
simți
dificultatea
inițierii
unei
acțiuni
.
A-i
veni
(cuiva)
greu
(să...)
= a-i fi
neplăcut
(să...), a-i
displăcea
; a se
jena
(să...).
A-i fi
greu
(de cineva sau de ceva) =
a)
a-i fi
silă
, a fi
sătul
(de cineva sau de ceva);
b)
a se
rușina
(de cineva sau de ceva).
A-i fi
(sau
a o
duce
)
greu
= a
trăi
în
lipsuri
materiale
, a avea o
situație
materială
precară
. ♦
Încet
(și
neplăcut
).
Orele
trec
greu
.
3.
Rău
,
grav
,
tare
.
E
greu
bolnavă
. ♢ Expr.
A
ofta
(sau
a
suspina
)
greu
= a
ofta
(sau a
suspina
) din
adâncul
inimii
,
profund
(de
durere
,
necaz
etc.).
A
plăti
greu
=
a)
a
plăti
scump
, cu
mari
sacrificii
;
b)
a nu
plăti
la
timp
.
V.
S.n.
1.
Greutate
,
dificultate
;
împrejurare
dificilă
;
impas
. ♢
Loc
. adv.
Din
greu
=
a)
cu
mult
efort
,
întâmpinând
mari
dificultăți
;
b)
adânc
,
profund
.
La
greu
=
când
este
vorba
de o
treabă
anevoioasă
.
A
greu
= cu
neplăcere
. ♢ Expr.
Acu
-i
greul
= a
sosit
momentul
decisiv
.
A da de
greu
= a
întâmpina
greutăți
.
2.
Povară
,
sarcină
;
p. ext.
partea
cea
mai grea,
cea
mai
dificilă
a unei
munci
, a unei
situații
etc.
3.
Partea
mai
numeroasă
dintr-un
ansamblu
de
elemente
;
gros
.
Greul
armatei
. – Lat.
grevis
(=
gravis
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia grea
GREU
s. v.
gros
,
mulțime
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia grea
GREU
adj., s., adv.
1.
adj. (înv. și
reg
.)
povarnic
.
(Un
obiect
foarte
~.)
2.
s. v.
povară
.
3.
adv.
mult
.
(
Pachetul
atârna
,
cântărește
~.)
4.
adj. v.
încărcat
.
5.
adj. v.
împovărat
.
6.
adj.
adânc
,
compact
,
dens
,
des
,
gros
.
(
Ceață
~.)
7.
adj. v.
indigest
.
8.
adj. v.
neplăcut
.
9.
adj. v.
irespirabil
.
10.
adj. v.
profund
.
11.
adj. v.
dificil
.
12.
s.
dificultate
,
greutate
.
(A
dus
tot ~ul
acțiunii
.)
13.
adj. v.
dificil
.
14.
s. v.
încercare
.
15.
adj. v.
dificil
.
16.
adv. v.
difIcil
.
17.
adj.
anevoios
,
mizerabil
,
necăjit
,
prost
,
rău
, (înv. și pop.)
necăjos
.
(A
dus
un
trai
~.)
18.
adj.
apăsător
,
chinuit
,
rău
.
(O
viață
~.)
19.
adj. v.
apăsător
.
20.
adj. v.
aspru
.
21.
adj. v.
critic
.
22.
adj. v.
grav
.
23.
adv. v.
grav
.
24.
adj. v.
critic
.
25.
adj.
complicat
,
dificil
.
(O
problemă
~ la
matematică
.)
26.
adj. v.
anevoios
.
27.
adv. v.
abia
.
28.
adv.
anevoie
, (prin Transilv.)
sichiș
.
(I-a
restituit
~
împrumutul
.)
29.
adj.
aspru
,
brutal
,
tare
,
violent
, (fig.)
dur
.
(
Vorbe
~
ele
.)
30.
adv. v.
încet
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia grea
Greu
≠
ușor
,
lesne
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia grea
greu
adj. m., pl.
grei
;
f. sg.
grea,
art
.
greáua
,
g.-d.
art
.
grélei
,
pl.
gréle
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia grea
greu
s. n.,
art
.
gréul
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia grea
GREU
1
adv.
1) Cu
mari
eforturi
.
A
citi
~. A
trăi
~. ♢ A-i
veni
~
a) a-i fi
neplăcut
; b) a
ezita
. 2)
Încet
și cu
osteneală
.
Timpul
trece
~. 3)
Cu (
toată
)
greutatea
;
greoi
.
A se
lăsa
~ pe
pat
. 4)
Foarte
tare
;
rău
;
grav
.
A fi ~
bolnav
.
/<lat.
grevis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia grea
GREU
2
grea (grei, gréle)
1)
(în
opoziție
cu
ușor
)
Care
cântărește
mult
; de
greutate
mare
.
♢
Artilerie
grea
artilerie
înzestrată
cu
tunuri
de
mare
calibru
și de
mare
greutate
.
Industrie
grea.
v.
INDUSTRIE
.
Categorie
grea
categorie
de
sportivi
(
luptători
,
boxeri
,
halterofili
) cu
cea
mai
mare
greutate
.
Pas
~
pas
hotărâtor
.
Cuvânt
~
cuvânt
decisiv
.
Bani
grei
bani
mulți
.
A avea
mână
grea, (a fi ~ la
mână
)
a) a avea
mână
puternică
; b) a
face
ceva
fără
îndemânare
. 2) Care este
încărcat
(cu ceva).
Livadă
grea de
rod
. ♢
Nori
grei
nori
întunecați
, care
aduc
furtună
. 3)
(
despre
părți
ale
corpului
)
Care pare că
apasă
cu
greutate
,
provocând
o
senzație
neplăcută
.
A avea
picioarele
grele
de
oboseală
. ♢
Somn
~
somn
profund
.
A avea
(
sau
a-i fi
)
inima
grea
a) a fi
îndurerat
; b) a se
îngrijora
. 4)
pop. (
despre
femei
)
Care este
gravidă
;
însărcinată
. 5)
(
despre
alimente
)
Care se
asimilează
îndelung
și
anevoios
. 6)
(
despre
miros
)
Care este
neplăcut
. 7)
(
despre
aer
)
Care
stă
neîmprospătat de
mult
timp
;
stătut
;
închis
. 8)
(
despre
sentimente
,
suferințe
etc.)
Care este
dificil
de
suportat
; care
apasă
;
apăsător
.
♢
Atmosferă
grea
a)
atmosferă
înăbușitoare
(care
prevestește
ploaie
); b)
atmosferă
,
stare
de
spirit
apăsătoare
,
datorită
grijilor
,
neînțelegerilor
. 9) Care
cere
mari
eforturi
;
dificil
.
Însărcinare
grea.
Problemă
grea. ♢ A fi ~ de
(
sau
la
)
cap
v.
CAP
.
Viață
grea
viață
plină
de
lipsuri
. 10)
(
despre
boli
,
răni
etc.)
Care
prezintă
un
pericol
;
periculos
. 11) Care se
caracterizează
printr-un
moment
de
criză
;
critic
.
Situație
grea.
Vremuri
grele
. ♢
Iarnă
grea
iarnă
lungă
și
geroasă
. 12)
(
despre
insulte
,
pedepse
etc.)
Care
poate
avea
consecințe
serioase
. /<lat.
grevis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia grea
GREU
3
n.
1)
Ambianță
nefavorabilă
.
A
învinge
~l. A
fugi
de ~. ♢ Din ~
a) cu
mare
efort
; b) cu
intensitate
;
adânc
;
profund
.
La ~
unde se
cere
multă
muncă
.
A da de ~
a
întâmpina
greutăți
. 2)
Muncă
grea și
istovitoare
;
trudă
.
♢ A
duce
~l
a
face
ce este mai
greu
. /<lat.
grevis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia grea
gréu (-éa),
adj. –
1.
Grav
, cu
greutate
. –
2.
Grav
,
serios
, de
temut
. –
3.
Important
,
mare
,
numeros
. –
4.
Dificil
,
anevoios
. –
5.
Supărător
. –
6.
Adînc. –
7.
Aspru
,
dur
,
tăios
. –
8.
(Adj. f.)
Însărcinată
,
gravidă
. –
9.
(Adv.)
Anevoie
,
dificil
, cu
mare
efort
. –
10.
(Înv.)
Rău
,
detestabil
. –
11.
(S.m.)
Greutate
,
povară
,
chin
. – Mr.
greu
, greao
; megl.
greu
, gręo
; istr.
greu
, grę
. Lat.
gravis
, prin
intermediul
unei
forme
pop. *
grevis
(
Diez
, I, 223; Densusianu,
Hlr.,
504; Pușcariu 735;
Candrea
-
Dens
., 756; Philippide,
Principii
, 33; REW 3855;
DAR
; Rosetti, I, 57), cf. it.
greve
, prov., cat.,
gal
.
greu
, fr.
grief
, sp.,
port
.
grave
.
Este
dublet
al lui
grav
, adj., din fr.
grave
;
pentru
semantismul
sensului
8, cf. lat.
gravida
.
Schimbarea
de
terminație
se
explică
de
către
Candrea
,
Éléments
, 19, prin
paralelismul
cu
mea
–
meu
, considerîndu-se,
deci
,
grea
ca
punct
de
plecare
;
Pascu
,
Beiträge
, 17,
preferă
de la un lat.
*grevus.
Der.
greoi
, adj. (care se
mișcă
cu
greu
,
lipsit
de
vioiciune
,
mocăit
), cu suf. -
oi
;
greutate
, s.f. (
însușirea
unui
corp
de a fi
greu
;
povară
;
dificultate
;
importanță
,
gravitate
;
putere
,
eficacitate
;
lest
;
halteră
;
asprime
;
gros
,
parte
cea
mai
importantă
,
majoritatea
), cu suf. -
(t)
ate
, ca în
puținătate
,
singurătate
,
străinătate
(der.
directă
dintr-un lat. *
grevitatēm
, pe care o
propun
Pușcariu 736;
Candrea
-
Dens
., 757 și
DAR
, pare mai
puțin
probabilă
);
greime
(var.
greuime
), s.f. (înv.,
greutate
,
povară
);
greuință
,
s.f. (înv.,
greutate
);
greumînt
, s.n. (înv.,
chin
);
greunătate
, s.f. (Trans.,
greutate
);
îngreuia
,
vb. (a
agrava
, a
încărca
, a
face
mai
greu
; a
copleși
, a
împovăra
; a
încurca
, a stînjeni; înv., a
deranja
; a
lăsa
grea o
femeie
), de la
greu
sau după
DAR
de la
greoi
(după Pușcariu 858 și
Candrea
-
Dens
., 759, din lat.
ingrevāre
; după REW 4428, de la
ingraviāre
);
îngreuietor,
adj. (
copleșitor
,
împovărător
);
îngreuna
, vb., cu
aceleași
sensuri
ca
îngreuia
, al
cărui
dublet
expresiv
pare a fi pe
baza
suf. -
uni
, -
una
, cf.
miau
›
mieuna
,
schiau
›
scheuna
(după Pușcariu 859;
Candrea
-
Dens
., 760 și
DAR
, de la un lat. *
ingrevĭnāre
);
îngreunător,
adj. (
copleșitor
;
agravant
);
greunatic
,
adj. (Trans. de
Vest
,
corpolent
);
îngreutăți,
vb. (a
împovăra
, a
îngreuna
), de la
greutate
;
îngreca
, vb. (a
împovăra
, a
lăsa
grea; a
concepe
, a
zămisli
), der.
expresiv
de la
greu
, cf. mr., megl.
(a)ngrec, (a)ngricare
(după Pușcariu 857;
Candrea
-
Dens
., 861 și
DAR
, din lat. *
ingrevĭcāre
). Drăganu,
Dacor.,
IV
, 741
îl
cita
pe
grăcina
, vb. (Olt., a
suporta
, a
suferi
), cuvînt
rar
, pe care
îl
derivă
dintr-un lat. *
ingrevĭcĭnāre
, a
cărui
explicare
pare
dificil
de
admis
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia grea
greu de cap
expr.
slab
dotat
intelectual
;
prost
,
nerod
; care
înțelege
greu
un
lucru
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia grea
greu de înghițit
expr.
care
poate
fi
tolerat
/
suportat
cu
greu
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia grea
greu-pămấntului
s.m. (pop.)
ursul
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia grea
SPAT GRÉU
s.
(MIN.)
barită
,
baritină
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia grea
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK