Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția laia definiție dex
laia
găsește rime pentru
laia
Cuvinte apropiate:
aia
,
baia
,
băia
,
caia
,
labă
,
ladă
,
lai
,
laic
,
laie
,
laie
,
laiță
,
lama
,
lama
,
lamă
,
lană
,
lașa
,
lată
,
lavă
,
lăsa
,
lână
,
lia
,
maia
,
maia
,
maia
,
paia
,
raia
,
raia
,
râia
,
saia
,
șăia
,
tăia
a face o laie
expr.
a
eșua
, a nu
izbuti
, a
suferi
un
eșec
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia laia
LAI, LÁIE,
lăi
,
adj. (Pop.)
Negru
sau
negru
amestecat
cu
alb
. ♢ Expr.
Că e
laie
, că-i
bălaie
sau
ba
e
laie
,
ba
-i
bălaie
=
ba
una
,
ba
alta;
așa
și pe
dincolo
.
Ori
laie
, ori
bălaie
= ori
una
, ori alta;
alege
!
Nici
laie
, nici
bălaie
= nici
așa
, nici
așa
. – Cf.
alb
.
laja.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laia
LAI
adj.
negru
.
(
Oaie
,
lână
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laia
lai
adj. m., f.
láie
;
pl. m. și f.
lăi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laia
LAI láie (lăi)
(
mai
ales
despre
lâna
oilor
) Care este de
culoare
neagră
sau
neagră
-
cenușie
;
negru
sau
negru
-
cenușiu
. ♢
Nici
laie
, nici
bălaie
nici
așa
, nici
așa
. [
Monosilabic
] /cf.
alb
.
laja
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia laia
lái (láie),
adj. –
1.
Sur
,
brumăriu
,
gri
. –
2.
De
culoare
închisă
,
negru
. – Var.
lău
. Mr.
laiu
„
negru
”.
Origine
necunoscută
.
Explicațiile
încercate
pînă
acum
nu
par
suficiente
. A
fost
considerat
ca
provenind
din
alb
.
ljaj
„
roșcat
,
blond
-
auriu
” (P. Papahagi,
Jb.,
XII, 103), care
ar
putea
reprezenta
lat.
flavus
;
dar
, pe
lîngă
dificultățile
fonetice
și
semantice
, nu
există
alt
ex
. de cuvînt lat.
intrat
în
rom
. prin
intermediul
alb
. După
Pascu
,
Beiträge
, 35 și
Pascu
, I, 71
stă
în
locul
lui *
gălai,
din lat.
galla
„
gogoașă
de
ristic
”. Der., din gr. λάγειος „
iepuraș
” (Diculescu,
Elementele
,
440), este
foarte
neverosimilă
. După Pușcariu,
Dacor.,
V, 547-50 și
DAR
, din lat.
labes
, „
pată
”,
explicație
puțin
probabilă
,
deoarece
în lat. acest
sens
este
secundar
(
labes
aparține
aceleiași
familii
cu
labor
), și că în
rom
.
sensul
de „
negru
” este
secundar
(
lai
este
culoarea
gri
natural
a
anumitor
tipuri
de
lînă
sau
culoarea
neagră
amestecată
cu
alb
sau
cărunt
).
Anterior
indoeurop., după Lahovary 332.
Dacă
se ține
cont
de
faptul
că acest cuvînt se
aplică
numai
la
lînă
, și că
indică
o
culoare
naturală
,
așa
cum
rezultă
de la
spălarea
lînii
(cf. fr.
écru
,
sp.
crudo
, care de
asemeni
a
ajuns
să
indice
o
culoare
), ne-
am
putea
gîndi la
verbul
la
„a
spăla
”;
dar
der. nu este
clară
, și rămîne neexplicată
relația
obscură
cu
bălăi
. Cf.
lăun
. Din
rom
.
provin
ngr. λάίους (Murnu,
Lehnw.,
30),
probabil
alb
.
ljaj
(Tiktin;
DAR
), sb.
laja,
slov.
laja, lajka
,
ceh
.
lajka
, rut.
ljajistyi
(
Candrea
,
Elemente
, 408).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia laia
LAI
s.n.
(
Lit
.
)
Poezie
medievală
cu
caracter
liric
sau
narativ
. [Pron.
le
, pl.
-
uri
. / < fr., engl.
lai
< cuv.
celtic
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia laia
LAI
s. n.
poezie
medievală
cu
caracter
liric
sau
narativ
, cu
versuri
scurte
, în
general
de
opt
silabe
, și cu
rimă
plată
. (< fr., engl.
lai
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia laia
LÁIE
s.f.
1.
Ceată
de
țigani
(
nomazi
).
2.
Ceată
dezorganizată
și
zgomotoasă
(de
copii
, de
oameni
). – Cf. ucr.,
pol
.
laja
, „
haită
de
câini
”.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laia
láie
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laia
LÁIE
f
. 1)
înv
.
Grup
de
țigani
nomazi
. 2)
pop.
Ceată
dezorganizată
și
zgomotoasă
de
copii
sau de
oameni
. /<
pol
., ucr.
laja
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia laia
láie (lắi),
s.f. –
1.
Haită
de cîini,
mulțime
de cîini. –
2.
Șleahtă
,
ceată
,
hărmălaie
. –
3.
Șatră
sau
grup
de
țigani
care
umblă
sau
trăiesc
împreună
. Sl., cf.
ceh
.
laje,
rut.,
pol
.
łaje
„
haită
”, din sl. (sb.)
lajati
„a
lătra
” (Cihac, II, 164; Tiktin;
DAR
). – Der.
lăieș
,
s.m. (
țigan
nomad
);
lăieț
, s.m. (
țigan
nomad
;
turnător
în
metal
),
rezultat
dintr-o
confuzie
a cuvîntului
anterior
cu bg.
lĕec
„
topitor
,
turnător
”, de la
leja
„a
topi
, a
turna
”;
lăețesc,
adj. (
țigănesc
);
lăețească,
s.f. (
dans
țigănesc
);
lainic
, adj. (
nomad
,
vagabond
,
hoinar
), cu suf. -
nic
(după Cihac, din mag.
lajha
„
leneș
”, slov.
lajnati
„a
umbla
cîntînd la
vioară
”; după
DAR
, în
legătură
cu rut.
lan
„
leneș
”; cf.
Iordan
,
BF
, IX, 147);
lăinici
,
vb. (a
rătăci
, a
hoinări
);
lăinicie,
s.f. (
lene
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia laia
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK