s.m. – Suveran. Mgr. μόναρχος, parțial prin intermediul lat. monarchus (sec. XVII, cf. Tiktin; Gáldi 211), și apoi din fr. monarque. – Der. monarhic, adj., din fr. monarchique; monarhi, vb. (înv., a domni); monarhie, s.f., din mgr. μοναρχία; monarhină, s.f. (înv., regină, suverană), din germ. Monarchin,sec. XVIII; monarhism, s.n., din fr. monarchisme; monarhist, s.m., din fr. monarchiste.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK