Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția pereche definiție dex
pereche
găsește rime pentru
pereche
Cuvinte apropiate:
păreche
,
pereche
PERÉCHE
,
perechi
, s.f. (De
obicei
urmat
de
determinări
)
l.
(
Adesea
cu
valoare
de num.
card
.)
Grup
de
două
ființe
de
același
fel
. ♦ (
Adverbial
; cu
valoare
de num.
distributiv
) În
grup
de
doi
,
doi
câte
doi
. ♦
Spec
.
Cuplu
de
dansatori
. ♦
Grup
format
din
două
părți
sau
organe
identice
și
simetrice
ale
(
corpului
) unei
ființe
. ♢
(O) pereche de
palme
=
două
lovituri
succesive
aplicate
cuiva (pe
obraz
) cu
palma
.
2.
Grup
format
din
două
exemplare
din
același
fel
de
obiecte
. ♦
Spec
.
Grup
de
două
obiecte
de
același
fel
, care
formează
o
unitate
, întrebuințându-se
împreună
.
3.
Fiecare
dintre
cele
două
ființe
,
două
obiecte
,
două
fenomene
care
formează
un
grup
(
unitar
),
considerate
în
raport
cu
cea
de-a
două
ființă
, cu cel de al
doilea
obiect
etc.;
ființă
,
obiect
,
fenomen
care
seamănă
perfect
cu altă
ființă
, cu
alt
obiect
, cu
alt
fenomen
. ♢
Loc
. adj.
Fără
pereche
=
unic
în
felul
său. ♢ Expr.
A nu-și avea
(sau
afla
etc.)
pereche
= a nu se
putea
compara
cu
nimic
prin
însușirile
pe care
le
posedă
; a nu avea
seamăn
.
4.
Obiect
alcătuit
din
două
părți
identice
și
simetrice
unite
intre
ele
. ♢
Pereche de
case
=
corp
de
case
(care
formează
o
unitate
).
Pereche de
haine
=
costum
de
haine
.
Pereche de
cărți
=
pachet
de
cărți
(de
joc
) care
cuprinde
toate
cărțile
necesare
unui
joc
(de
cărți
). [Var.: (
reg
.)
păréche
s.f.] – Lat.
paric
(u)la
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia pereche
PERÉCHE
s.
1.
cuplu
.
(
Alcătuiesc
o ~
potrivită
.)
2.
v.
partener
.
3.
(înv. și pop.)
soț
, (înv.)
soție
.
(Unde e ~
acestui
papuc
?)
4.
(înv. și
reg
.) soaț.
(O
imagine
a
cărei
~ se
află
în
versul
următor
.)
5.
v.
seamăn
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia pereche
PERÉCHE
s. v.
nevastă
,
soție
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia pereche
Pereche
≠
impereche
,
nepereche
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia pereche
peréche
s. f.,
art
.
peréchea
, g.-d.
art
.
peréchii
;
pl.
peréchi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia pereche
PERÉCH//E ~i
f.
1)
Grup
de
două
obiecte
de
același
fel
întrebuințate
împreună
.
O ~ de
ciorapi
.
2)
Grup
de
două
persoane
de
sex
opus
aflate
într-o
anumită
legătură
;
cuplu
.
O ~ de
dansatori
. O ~
aleasă
.
3)
Grup
de
două
animale
de
aceeași
specie
.
O ~ de
găini
. O ~ de
boi
.
4)
Fiecare
dintre
elementele
care
alcătuiesc
asemenea
grupuri
.
Aceasta ți-i ~ea.
5)
Obiect
compus
din
două
părți
simetrice
,
unite
între
ele
și
formând
un
întreg
.
O ~ de
foarfece
.
♢
O ~ de
cărți
un
pachet
de
cărți
de
joc
. 6)
la pl.
Câte
doi
.
A
merge
~.
7)
Persoană
care se
potrivește
după
anumite
calități
altei
persoane
. ♢
Fără
~
fără
seamăn
;
unic
în
felul
său.
A-i fi cuiva ~
a se
potrivi
cu cineva. [G.-D.
perechii
] /<lat.
paric
[
u
]
la
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia pereche
peréche (peréchi),
s.f. –
1.
Grup
de
două
obiecte
sau
persoane
. –
2.
Tovarăș
;
soț
. –
3.
Obiect
alcătuit
din
două
părți
identice
și
simetrice
. –
4.
(Adj.)
Par
,
multiplu
de
doi
. – Var.
păreche
.
Mr.
păreacl’e
, megl.
părecl’ă
. Lat.
păricŭla
(
Diez
, I, 306; Pușcariu 1266;
Candrea
-
Dens
., 1332; REW 6240); cf. it.
parecchio
, prov.
parelh,
fr.
pareil,
sp.
parejo,
port
.
parelho.
– Der.
nepereche
,
adj. (
impar
);
împerechia,
vb. (a
forma
un
cuplu
; înv., a
opune
, a
înfrunta
; a
uni
, a
combina
);
împerechetură,
s.f. (înv.,
discordie
,
vrajbă
);
desperechia,
vb. (a
decupla
, a
lăsa
fără
pereche).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia pereche
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK