POTRIVÍ,
potrivesc, vb.
IV.
1. Refl. și tranz. A avea sau a
face să
aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a
face să fie la
fel; a fi sau a pune pe
același plan. ♦ A (se)
compara.
2. Tranz. A
așeza ceva la
locul nimerit; a
aranja într-un
anumit fel, a
face să
stea așa cum trebuie. ♦ A
împodobi, a
dichisi.
3. Tranz. A pune de
acord, a
face să
corespundă, să fie la
fel cu
altceva, a
adapta, a da după... ♦ (Pop.) A
acorda un
instrument muzical. ♦ A
doza atât cât
trebuie (
pentru a fi
bun).
A potrivi o mâncare din sare. 4. Tranz. A da
forma dorită,
necesară etc.; a
fasona. ♦ Fig. A
ticlui; a
improviza.
Potrivise pe hârtie câteva poezii. 5. Refl. și tranz. A fi sau a
face pe
măsura cuiva, a-i
veni sau a
face să
vină bine.
Haina i se potrivește. ♦ Refl. A fi în
concordanță, a se
armoniza. ♢ Expr.
A se potrivi ca nuca-n perete (sau
ca musca-n lapte) = a fi
nepotrivit, a fi
deplasat.
6. Tranz. A
face în
așa fel încât...; a
calcula, a
chibzui, a
cumpăni.
7. Refl. (Pop. și fam.) A da cuiva
ascultare, a-i
face pe
voie; a
consimți.
8. Refl. (Înv. și pop.) A se
împotrivi. – Din
potrivă.