s.f. 1. Acțiunea de a (se) propaga și rezultatul ei; răspândire, transmitere; propagație. 2. Fenomen fonetic constând în transmiterea parțială a vibrațiilor unui sunet dintr-un cuvânt și în repetarea sunetului în alt cuvânt. [< propaga].
vb. I. tr., refl. A (se) răspândi, a (se) populariza. ♦ A (se) transmite; a (se) împrăștia. [P.i. propág. / < lat. propagare, cf. fr. propager].