Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția reguli definiție dex
reguli
găsește rime pentru
reguli
Cuvinte apropiate:
regula
,
regulă
,
regulă
RÉGULĂ,
reguli,
s.f.
1.
Normă
,
lege
pe
baza
căreia
are
loc
un
proces
, se
desfășoară
o
activitate
sau se
produce
un
fenomen
;
precept
. ♦
Mod
de a
rezolva
o
serie
de
probleme
care au
anumite
caracteristici
comune
. ♢
Regulă
de
trei
=
metodă
pentru
determinarea
celei
de a
patra
proporționale
a
trei
numere
date
.
Regulă
de
trei
simplă
=
regulă
de
trei
în care
numerele
sunt
direct
proporționale
.
Regulă
de
trei
compusă
=
regulă
de
trei
în care
cea
de a
patra
proporțională
se
referă
la
numere
care
sunt
și
ele
deduse
printr-o
regulă
de
trei
. ♦
Obicei
,
linie
de
conduită
,
principiu
conducător
.
2.
Rânduială
,
ordine
;
regularitate
. ♢
Loc
. adv.
De
regulă
= de
obicei
, în
mod
obișnuit
.
În (
bună
)
regulă
= în
ordine
,
așa
cum
se
cuvine
.
În
toată
regula
= după toate
regulile
, în
lege
.
3.
(Pop.)
Menstruație
. – Din lat.
regula
,
it.
regola
(cu unele
sensuri
după fr.
règle
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia reguli
RÉGULĂ
s. v.
ciclu
,
menstruație
,
operație
,
period
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia reguli
RÉGULĂ
s.
1.
v.
uzanță
.
2.
v.
canon
.
3.
v.
indicație
.
4.
normă
,
precept
,
principiu
,
rânduială
, (înv.)
pravilă
,
tocmeală
.
(~ de
viață
.)
5.
v.
ceremonial
.
6.
v.
precept
.
7.
v.
disciplină
.
8.
v.
ordine
.
9.
v.
rân-duială
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia reguli
Regulă
≠
debandadă
,
dezordine
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia reguli
régulă
s. f., g.-d.
art
.
régulii
;
pl.
réguli
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia reguli
RÉGUL//Ă ~i
f.
1)
Normă
potrivit
căreia
se
desfășoară
o
activitate
;
precept
. 2)
mat
.
Mod
de
rezolvare
a unor
probleme
.
♢ ~ de
trei
(
simplă
și
compusă
)
metodă
pentru
determinarea
celei
de-a
patra
mărimi
date
. 3)
Principiu
călăuzitor
;
linie
de
conduită
.
~ de
politețe
.
♢
De ~
în
mod
obișnuit
; de
obicei
. 4)
Așezare
a unor
obiecte
potrivit
unor
cerințe
. ♢
A
face
~
a
face
ordine
.
În (
bună
) ~
așa
cum
trebuie
; în
ordine
.
În
toată
~a
în
conformitate
cu
legea
; în
deplină
ordine
. [G.-D.
regulii
] /<lat.
regula
, fr.
regle
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia reguli
régulă (regule),
s.f. –
Normă
. – Var. pl.
reguli.
Lat.
regula
(
sec
. XIX). Este
dubletul
lui
riglă
,
s.f. (
linie
), din ngr. ῥίγλα (Gáldi 246). – Der.
regula
,
vb. (a
reglementa
; a
ordona
, a
determina
;
familiar
, a
pedepsi
; Arg., a se
copula
);
regulament
,
s.n. (
normă
; Arg.,
copulație
);
regularisi
,
vb. (a
regulariza
; a
corecta
, a
îmbunătăți
, a
pedepsi
);
regulator
,
s.m. din fr.
régulateur
;
neregulat
,
adj. (
iregular
; adv.,
fără
nici o
regulă
).
Răgulă
,
s.f. (
clasă
,
castă
), cuvînt
folosit
numai
de Dosoftei,
poate
un
latinism
,
înțeles
de el ca „
ordin
”.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia reguli
RÉGULĂ
s.f.
1.
Normă
pe
baza
căreia
are
loc
un
proces
, se
desfășoară
o
activitate
sau se
produce
un
fenomen
;
precept
. ♦
De
regulă
= în
mod
obișnuit
, de
obicei
. ♦
Principiu
,
linie
de
conduită
,
lege
,
obicei
.
2.
Rânduială
,
ordine
,
regularitate
. [Pl.
-li, -
le
. / < lat.
regula
, cf. it.
regola
, fr.
règle
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia reguli
RÉGULĂ
s. f.
1.
normă
pe
baza
căreia
are
loc
un
proces
, se
desfășoară
o
activitate
sau se
produce
un
fenomen
. o de ~ = în
mod
obișnuit
. 2.
principiu
conducător
,
linie
de
conduită
,
precept
,
obicei
. 3.
rânduială
,
ordine
,
regularitate
. (< lat.
regula
, după fr.
règle
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia reguli
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK