s.f. Acțiunea de a revela și rezultatul ei; descoperire, destăinuire. ♦ Dezvăluire printr-o inspirație divină; revelație. [Pl. -lări. / < revela].
vb. I. 1. tr., refl. A (se) dezvălui, a (se) destăinui; a (se) descoperi. ♦ (În credințele mistice) A face cunoscut prin inspirație divină. 2. tr. A developa un film. [< fr. révéler, cf. lat. revelare].