Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția stricaciune definiție dex
stricaciune
găsește rime pentru
stricaciune
Cuvinte apropiate:
stricăciune
STRICĂCIÚNE,
stricăciuni
,
s.f.
1.
Faptul
de a (se)
strica
; (concr.) ceea ce este
stricat
,
deteriorat
;
pagubă
produsă
de ceea ce s-a
stricat
, s-a
deteriorat
, s-a
distrus
. ♦
Vătămare
.
2.
Efect
rău
,
păgubitor
.
3.
Depravare
,
corupție
. –
Strica
+ suf.
-ăciune.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia stricaciune
STRICĂCIÚNE
s.
1.
v.
pagubă
.
2.
v.
avarie
.
3.
v.
corupție
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stricaciune
STRICĂCIÚNE
s. v.
hernie
,
lepră
,
vătămare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stricaciune
stricăciúne
s. f., g.-d.
art
.
stricăciúnii
;
pl.
stricăciúni
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stricaciune
STRICĂCIÚN//E ~i
f.
1)
v.
A
STRICA
și
A SE
STRICA
. 2)
Pierdere
cauzată
de
stricarea
unor
bunuri
materiale
. 3)
înv
.
Abatere
de la
moralitate
;
declasare
;
degenerare
;
corupție
. [G.-D.
stricăciunii
] /
a (se)
strica
+ suf.
~ciune
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia stricaciune
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK