SUSȚÍNE
vb. III. 1. tr. A sprijini. ♦ A ține (pe) dedesubt. ♦ A sprijini, a ține ușor (pe cineva), a împiedica să cadă.
2. tr. (
Fig.) A lua partea cuiva, a avea o
atitudine favorabilă față de cineva; a sprijini, a
apăra.
3. tr. (
Fig.) A spune, a
afirma ceva cu tărie.
4. tr. A ajuta, a
întreține cu bani, cu
alimente etc. ♦
refl. A-și câștiga
existența, a se
întreține.
5. refl. A se ține în picioare. ♦ (
Fig.) A
rezista. [P.i.
susțín, conj.
-nă, var.
susținea vb. II. / lat.
sustinere, cf. fr.
soutenir, după
ține].