definiția taram definiție dex

taram

găsește rime pentru taram
Cuvinte apropiate: cărâm, haram, maram, tacâm, talam, talâm, tara, tarab, tarac, taraf, taraj, tarama, taran, tarar, taraș, tarat, tară, tarom, tărâm, tărâmb, tărâș, târă, târâi, târâș, târât

TĂRẤM,

tărâmuri, s.n. (Pop. și fam.) 1. Ținut, regiune, meleag. ♢ (În basme) Celălalt (sau alt) tărâm = regiune îndepărtată (subpământeană), dincolo de lumea reală, populată de ființe mitice. ♦ (Rar) Întindere de teren. 2. Domeniu, sferă de activitate. – Cf. tc. tarim „locuință”, magh. terem „sală mare”.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia taram

TĂRÂM

s. 1. v. loc. 2. v. domeniu.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia taram

tărâm

s. n., pl. tărâmuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia taram

TĂRẤM ~uri

n. 1) pop. Teritoriu de mare întindere, având anumite caracteristici specifice (de climă, de relief, resurse economice); meleag; ținut. ♢ Celălalt (sau alt) ~ ținut fantastic subpământean, locuit de ființe ireale. 2) Sferă de activitate; domeniu. /cf. turc. tarim, ung. terem
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia taram

tărîm (-muri),

s.m. – 1. Regiune, meleag. – 2. Regiune îndepărtată, lumea cealaltă. – 3. Teren, domeniu. Cuvînt oriental, cf. mag. terem „salon” (Cihac, II, 532; Meyer, Türk. St., I, 45), tc. tarim (Șeineanu, II, 350; Lokotsch 2039), din arab. tarima, cf. sp. tarima. Explicația prin lat. terranus (Lambrior 107) nu are valoare. Ultimul sens este artificial și înv., datorită influenței fr. terrain.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia taram

TÂRÎ́,

târăsc, vb. IV. 1. Tranz. A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. ♢ Expr. A târî barca pe uscat = a trăi greu. ♦ A lua, a purta, a duce cu sine. ♦ Fig. A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil); a antrena. 2. Refl. A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ. ♦ A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele. 3. Refl. (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ. – Din sl. trĕti.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia taram

TÂRÎ

vb. 1. a târâi, a târșâi, a trage, (reg.) a tăgârța. (A ~ ceva după sine.) 2. (rar) a se târșâi, (Mold.) a se tăbârci. (Se ~ până la tranșee.) 3. (pop.) a mâna. (Oltul îl ~ la vale.) 4. a antrena, a împinge. (Îl ~ în acțiuni nesăbuite.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia taram

TÂRÎ

vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia taram

târî́

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. târăsc, imperf. 3 sg. târá; conj. prez. 3 sg. și pl. târáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia taram

A TÂR//Î́ ~ăsc

tranz. 1) (obiecte sau ființe) A face să se miște, ducând cu greu (după sine); a trage. ♢ ~ (sau a trage) barca pe uscat a trăi foarte greu. ~ pe cineva în noroi a face să comită fapte reprobabile; a compromite. 2) A face să se târască. /<sl. trĕti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia taram

A SE TÂR//Î mă ~ăsc

intranz. 1) (despre persoane sau despre animale) A se mișca greu, cu trupul lipit de pământ. ♢ ~ în fața cuiva a manifesta servilism față se cineva. 2) (despre oameni) A merge încet, cu greu, abia ducându-și picioarele; a se tăbârci. 3) (despre obiecte care atârnă) A se freca de pământ (în timpul mișcării). /<sl. trĕti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia taram

tîrî (tîrắsc, tîrît),

vb. – 1. A tîrîi pe pămînt, a trage după sine. – 2. A înșfăca, a înhăța. – Var. tîrîi, tîri, întîri. Sl. trĕti, trą „a freca” (Cihac, II, 411; Tiktin), cf. sb. trti, ceh. triti. Pentru semantism, trebuie să se pornească de la ideea de „a freca pămîntul”; pentru fonetism, cf. pîrî. – Der. tîrîie-brîu, s.m. (zdrențăros, golan); tîrîș (Mold., tîrîiș), adv. (pe jos); tîrîș, s.n. (buștean sau sarcină de lemne transportată prin tîrîre); tîrî(i)tor,adj. (care se tîrăște); tîrîtoare, s.f. (reptilă, unealtă de pescuit pentru a se scufunda); tîrîtură, s.f. (tîrîre, acțiunea de a tîrî; femeie stricată); tîrlan, s.m. (buștean, lemn), cuvînt rar, apare la Sandu-Aldea; tîrlie, s.f. (derdeluș), ultimele cuvinte, cu l expresiv, sînt proprii Munt.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia taram
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar