s.f. Acțiunea de a tatona și rezultatul ei; încercare, dibuire, sondare. [< tatona].
vb. I. tr. A încerca cu prudență, cu precauție să cunoști o situație; a dibui, a sonda. ♦ A tatona terenul = a cerceta posibilitățile de reușită într-o întreprindere, într-o acțiune. [< fr. tâtonner].