Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția tintuit definiție dex
tintuit
găsește rime pentru
tintuit
Cuvinte apropiate:
intuit
,
jintuit
,
țintuit
ȚINTUÍ,
țintuiesc
, vb.
IV
. Tranz.
1.
A
prinde
, a
înțepeni
, a
fixa
, a
bate
ceva cu
cuie
, cu
ținte
; a
pironi
. ♢ Expr.
A
țintui
(pe cineva)
la
stâlp
(sau
la
stâlpul
infamiei
) = a
supune
(pe cineva)
oprobriului
public
, a
înfiera
. ♦ A
înfige
, a
bate
cuie
sau
ținte
. ♦ Fig. A
obliga
pe cineva să
stea
nemișcat
,
imobilizat
. ♢ Expr.
A
țintui
(pe cineva)
locului
= a
face
(pe cineva) să se
oprească
, să
rămână
nemișcat
,
neclintit
.
A
rămâne
țintuit
locului
(sau
pe
loc
, în
loc
) = a se
opri
, a
rămâne
nemișcat
,
neclintit
într-un
loc
.
2.
A
împodobi
cu
ținte
. –
Țintă
+ suf.
-
ui
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia tintuit
ȚINTUÍ
vb.
1.
v.
pironi
.
2.
v.
fixa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia tintuit
țintuí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
țintuiésc
,
imperf. 3 sg.
țintuiá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
țintuiáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia tintuit
A ȚINTU//Í ~iésc
tranz.
1) A
bate
în
ținte
(
pentru
a
prinde
sau a
fixa
ceva). 2)
fig. (
persoane
)
A
sili
să
rămână
nemișcat
; a
pironi
; a
imobiliza
. 3) A
împodobi
cu
ținte
. /
țintă
+ suf.
~
ui
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia tintuit
ȚINTUÍT, -Ă,
țintuiți
, -te
, adj.
1.
Bătut
,
prins
în
cuie
sau în
ținte
; (
despre
încălțăminte
) cu
ținte
pe
talpă
. ♦ Fig.
Nemișcat
,
înțepenit
,
pironit
(din
cauza
unei
stări
sufletești
sau a unei
emoții
puternice
).
2.
Împodobit
cu
ținte
,
țintat
;
p. ext.
împodobit
cu
pietre
scumpe
. – V.
țintui
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia tintuit
ȚINTUÍT
adj.
1.
țintat
, (
reg
.)
țintelat
.
(
Chimir
~.)
2.
v.
înmărmurit
.
3.
v.
ațintit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia tintuit
țintuít
adj. m., pl.
țintuíți
;
f. sg.
țintuítă
,
pl.
țintuíte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia tintuit
ȚINTUÍ//T ~tă
(
~ti
,
~te
) 1)
v.
A
ȚINTUI
. 2)
fig.
Care este
înțepenit
(de
emoție
, de
durere
etc.);
pironit
. /v.
a
țintui
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia tintuit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK