Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția uscat definiție dex
uscat
găsește rime pentru
uscat
Cuvinte apropiate:
buscat
,
iscat
,
muscat
,
scat
,
urcat
,
usca
,
uscat
(s.n.),
uscat
(adj.)
USCÁT
2
, -Ă,
uscați
, -te
, adj., s.n.
I.
Adj.
1.
Lipsit
de
umezeală
;
zbicit
,
zvântat
. ♦ (
Despre
vreme
,
zile
)
Fără
ploaie
sau
fără
zăpadă
;
secetos
. ♦ (
Despre
pământ
)
Neroditor
,
neproductiv
,
sterp
(din
cauza
lipsei
de
apă
). ♦ (
Despre
gură
sau
gât
) Care dă o
senzație
puternică
de
sete
;
lipsit
de
salivație
. ♦ (
Despre
ochi
)
Lipsit
de
lacrimi
, de
strălucire
. ♦ (
Despre
ten
,
piele
,
păr
)
Lipsit
de
grăsime
. ♦ (
Despre
tuse
)
Fără
expectorație
;
sec
. ♦ Fig. (
Despre
voce
,
timbru
,
sunete
;
adesea
adverbial
)
Rigid
,
spart
,
aspru
.
2.
(
Despre
unele
alimente
)
Conservat
prin
deshidratare
.
3.
(
Despre
ființe
)
Slab
,
uscățiv
; (
despre
organe
sau
părți
ale
corpului
)
atrofiat
.
4.
(
Despre
plante
,
frunze
,
flori
)
Fără
sevă
;
mort
;
veștejit
,
ofilit
.
II. 1.
S.n.
Suprafața
litosferei
neacoperită
de
apele
oceanului
planetar
;
pământ
. ♢ Expr.
A se
zbate
ca
peștele
pe uscat
= a
lupta
cu
mari
greutăți
.
A fi
dracul
pe uscat
= a fi
șiret
,
abil
,
rău
.
2.
S.n.
art
. (
Mar
.)
Vânt
dinspre
uscat. – V.
usca
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia uscat
USCÁT
2
, -Ă,
uscați
, -te
, adj., s.n.
I.
Adj.
1.
Lipsit
de
umezeală
;
zbicit
,
zvântat
. ♦ (
Despre
vreme
,
zile
)
Fără
ploaie
sau
fără
zăpadă
;
secetos
. ♦ (
Despre
pământ
)
Neroditor
,
neproductiv
,
sterp
(din
cauza
lipsei
de
apă
). ♦ (
Despre
gură
sau
gât
) Care dă o
senzație
puternică
de
sete
;
lipsit
de
salivație
. ♦ (
Despre
ochi
)
Lipsit
de
lacrimi
, de
strălucire
. ♦ (
Despre
ten
,
piele
,
păr
)
Lipsit
de
grăsime
. ♦ (
Despre
tuse
)
Fără
expectorație
;
sec
. ♦ Fig. (
Despre
voce
,
timbru
,
sunete
;
adesea
adverbial
)
Rigid
,
spart
,
aspru
.
2.
(
Despre
unele
alimente
)
Conservat
prin
deshidratare
.
3.
(
Despre
ființe
)
Slab
,
uscățiv
; (
despre
organe
sau
părți
ale
corpului
)
atrofiat
.
4.
(
Despre
plante
,
frunze
,
flori
)
Fără
sevă
;
mort
;
veștejit
,
ofilit
.
II. 1.
S.n.
Suprafața
litosferei
neacoperită
de
apele
oceanului
planetar
;
pământ
. ♢ Expr.
A se
zbate
ca
peștele
pe uscat
= a
lupta
cu
mari
greutăți
.
A fi
dracul
pe uscat
= a fi
șiret
,
abil
,
rău
.
2.
S.n.
art
. (
Mar
.)
Vânt
dinspre
uscat. – V.
usca
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia uscat
USCÁT
1
s.n.
Uscare
. – V.
usca
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia uscat
USCÁT
1
s.n.
Uscare
. – V.
usca
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia uscat
USCÁT
adj. v.
atrofiat
,
degenerat
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
USCÁT
adj. v.
atrofiat
,
degenerat
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
USCÁT
s. v.
deshidratare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
USCÁT
adj., s.
1.
adj.
zbicit
,
zvântat
.
(
Rufe
~.)
2.
adj. (
reg
.)
ujujit
.
(
Vreascuri
~.)
3.
adj. v.
deshidratat
.
4.
adj. (pop.)
sec
.
(Are
gura
~ de
sete
.)
5.
adj.
sec
,
secat
, (înv. și
reg
.)
sterp
.
(
Albia
~ a unui
râu
.)
6.
adj. v.
arid
.
7.
adj. v.
secetos
.
8.
adj. v.
sec
.
9.
adj.
sec
.
(
Tuse
~.)
10.
adj. v.
ofilit
.
11.
adj.
mort
,
veșted
.
(
Frunză
~.)
12.
adj. v.
slab
.
13.
adj.
întărit
,
tare
.
(
Pâine
~.)
14.
adj.
rece
,
tare
,
vechi
.
(Un
coltuc
~ de
pâine
.)
15.
s.
pământ
, (înv.)
tărie
.
(
Porțiune
de ~ în
mijlocul
mării
; a
coborât
din
corabie
pe ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
USCÁT
adj., s.
1.
adj.
zbicit
,
zvântat
.
(
Rufe
~.)
2.
adj. (
reg
.)
ujujit
.
(
Vreascuri
~.)
3.
adj. v.
deshidratat
.
4.
adj. (pop.)
sec
.
(Are
gura
~ de
sete
.)
5.
adj.
sec
,
secat
, (înv. și
reg
.)
sterp
.
(
Albia
~ a unui
râu
.)
6.
adj. v.
arid
.
7.
adj. v.
secetos
.
8.
adj. v.
sec
.
9.
adj.
sec
.
(
Tuse
~.)
10.
adj. v.
ofilit
.
11.
adj.
mort
,
veșted
.
(
Frunză
~.)
12.
adj. v.
slab
.
13.
adj.
întărit
,
tare
.
(
Pâine
~.)
14.
adj.
rece
,
tare
,
vechi
.
(Un
coltuc
~ de
pâine
.)
15.
s.
pământ
, (înv.)
tărie
.
(
Porțiune
de ~ în
mijlocul
mării
; a
coborât
din
corabie
pe ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
USCÁT
s. v.
deshidratare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
Uscat
≠
jilav
,
ploios
,
reavăn
,
ud
,
udat
,
umed
,
umezit
,
verde
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia uscat
Uscat
≠
jilav
,
ploios
,
reavăn
,
ud
,
udat
,
umed
,
umezit
,
verde
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia uscat
uscát
(
suprafață
,
pământ
,
acțiune
) s. n., (
pământ
) pl.
uscáturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia uscat
uscát
(
suprafață
,
pământ
,
acțiune
) s. n., (
pământ
) pl.
uscáturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia uscat
USCÁ//T
1
~tă (~ți, ~te)
1)
v
.
A
USCA
și
A SE
USCA
. ♢
A
îndruga
verzi
și ~te
a
vorbi
mult
și
fără
rost
; a
pălăvrăgi
. 2) (
despre
anotimpuri
,
zone
climaterice
,
fenomene
ale
naturii
) Care este
lipsit
de
umezeală
.
Stepă
~
tă
.
Vânt
~
. 3) (
despre
voce
) Care este
lipsit
de
afectivitate
, de
armonie
. 4) (
despre
piele
,
păr
etc.
) Care este
lipsit
de
grăsime
. 5) Care
produce
o
senzație
de
arsură
.
Buze
~te
. ♢
Tuse
~
tă
tuse
seacă
,
fără
flegmă
. /v.
a (se)
usca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia uscat
USCÁ//T
1
~tă (~ți, ~te)
1)
v
.
A
USCA
și
A SE
USCA
. ♢
A
îndruga
verzi
și ~te
a
vorbi
mult
și
fără
rost
; a
pălăvrăgi
. 2) (
despre
anotimpuri
,
zone
climaterice
,
fenomene
ale
naturii
) Care este
lipsit
de
umezeală
.
Stepă
~
tă
.
Vânt
~
. 3) (
despre
voce
) Care este
lipsit
de
afectivitate
, de
armonie
. 4) (
despre
piele
,
păr
etc.
) Care este
lipsit
de
grăsime
. 5) Care
produce
o
senzație
de
arsură
.
Buze
~te
. ♢
Tuse
~
tă
tuse
seacă
,
fără
flegmă
. /v.
a (se)
usca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia uscat
USCÁT
2
~uri
n
.
Înveliș
exterior
solid
(
neacoperit
de
ape
) al
globului
pământesc
. ♢
A se
zbate
ca
peștele
pe ~
a
depune
maximum
de
eforturi
pentru
a
ieși
din
impas
. /v.
a (se)
usca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia uscat
USCÁT
2
~uri
n
.
Înveliș
exterior
solid
(
neacoperit
de
ape
) al
globului
pământesc
. ♢
A se
zbate
ca
peștele
pe ~
a
depune
maximum
de
eforturi
pentru
a
ieși
din
impas
. /v.
a (se)
usca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia uscat
a îndruga verzi și uscate
expr.
1.
a
vorbi
mult
și
fără
rost
.
2.
a
spune
minciuni
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia uscat
a înșira la gogoși / povești / moși pe groși / verzi și uscate
expr.
a
spune
tot
felul
de
lucruri
fără
importanță
și
fără
o
succesiune
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia uscat
creangă uscată
expr. (pop.)
impotență
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia uscat
USCÁ,
usúc
, vb. I.
1.
Tranz. și refl. A
scoate
sau a-și
pierde
umiditatea
printr-un
procedeu
mecanic
, prin
expunere
la
soare
, la
vânt
, la
foc
etc.; a (se)
zbici
, a (se)
zvânta
. ♦ Expr. (Refl.)
A i se
usca
gura
(sau
gâtul
) ori
a se
usca
de
sete
= a avea o
senzație
puternică
de
sete
. (Absol.)
Bea
de
usucă
=
bea
foarte
mult
. ♦ Refl. (
Despre
ochi
) A
înceta
să mai
plângă
; (
despre
lacrimi
) a
înceta
să mai
curgă
.
2.
Tranz. A
deshidrata
legume
,
fructe
,
pește
pentru
a
le
putea
conserva
.
3.
Refl. și tranz. A-și
pierde
sau a
face
să-și
piardă
vlaga
, a
slăbi
sau a
face
să
devină
slab
,
palid
;
p. ext.
a (se)
chinui
, a (se)
consuma
. ♦ Refl. (
Despre
organe
sau
părți
ale
corpului
) A se
atrofia
.
4.
Refl. (
Despre
plante
,
frunze
,
flori
) A-și
pierde
seva
; a se
veșteji
, a se
ofili
.
5.
Tranz. Fig. (Fam.) A
stoarce
pe cineva de
bani
; a
ruina
, a
sărăci
.
6.
Refl. Fig. (Fam.) A
suferi
lipsuri
,
privațiuni
, a
duce
o
viață
grea
. – Lat.
exsucare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia uscat
USCÁ
vb. v.
atrofia
,
calici
,
degenera
,
ruina
,
sărăci
,
scăpăta
,
seca
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
USCÁ
vb.
1.
a se
zbici
, a se
zvânta
, (înv. și
reg
.) a se
prăji
.
(
Rufele
s-au ~.)
2.
v.
deshidrata
.
3.
v.
ofili
.
4.
a se
împietri
, a se
întări
, a se
învârtosa
.
(
Pâinea
veche
s-a ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia uscat
A usca
≠ a
uda
, a
umezi
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia uscat
A (se) usca
≠ a (se)
jilăvi
, a (se)
umezi
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia uscat
uscá
vb., ind. prez. 1 sg.
usúc
, 2 sg.
usúci
, 3 sg. și pl.
usúcă
, 1 pl.
uscăm
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
usúce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia uscat
A SE USCÁ mă usúc
intranz
. 1) A
rămâne
fără
apă
sau
umezeală
.
Pământul
se
usucă
.
Rufele
s-au uscat
. ♢
A i ~ cuiva
ochii
(
sau
lacrimile
) a nu mai
plânge
.
A i ~ cuiva
gura
(
sau
limba
,
gâtul
) a avea o
senzație
puternică
de
sete
. 2) (
despre
vegetație
) A-și
pierde
cu
totul
seva
(de
secetă
, de
frig
etc.); a
pieri
.
Iarba
s-a uscat
. 3) (
despre
ființe
) A
slăbi
tare
(din
cauza
unei
suferințe
fizice
sau
morale
).
~ de
jale
.
~ de
durere
. 4) (
despre
țesuturi
sau
organe
) A
suferi
o
atrofie
; a se
degrada
fizic
; a se
atrofia
; a
seca
. /<lat.
exsucare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia uscat
A USCÁ usúc
tranz
. A
face
să se
usuce
; a
seca
; a
asana
. ♢
Bea
de
usucă
face
abuz
de
băuturi
alcoolice
. /<lat.
exsucare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia uscat
uscá (usć, -át),
vb. –
1.
A (se)
zbici
, (se) zvînta. –
2.
A se
răscoace
, a se
deshidrata
. –
3.
A se
ofili
, a se
veșteji
. – Var.
prezent
usc
.
Mr.
usîc, (u)
suc
,
uscare
,
megl.
usc
,
istr.
uscu.
Lat.
*ustĭcāre
, de la
ustum,
cf. lat.
ustūra
, lat.
Ustica
„
înălțime
în
țara
sabinilor
”, calabr.
uscare
„a
arde
”.
Semantismul
nu
face
dificultăți
,
deoarece
urere
însemna
atît
„a
arde
”
cît
și „a
usca
”.
Rezultatul
normal
, *
ustca
, a
pierdut
pe
t
interconsonantic
;
usuc
este
formă
modernă
,
explicată
greșit
. Der. din lat. *
exsūcāre
„a
usca
” (Densusianu,
Rom
.,
XXXIII, 288; Meyer,
Alb
.
St
.,
IV
, 89; Crețu 379; Pușcariu 1841; REW 3073), sau din tc.
husk
(Roesler 604)
apare
ca mai
puțin
probabilă
. – Der.
uscăcios
(var.
uscățiv
), adj. (
fără
umezeală
,
slab
, uscat);
uscăciune
,
s.f. (
însușirea
de a fi uscat;
secetă
);
uscat,
s.n. (
acțiunea
de a
usca
; pămînt
tare
, pămînt);
uscător
,
adj. (care
usucă
);
uscătură
,
s.f. (mîncare
uscată
;
creangă
uscată
);
uscățele
, s.f. pl. (crenuscate,
găteje
,
prăjituri
copate în
ulei
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia uscat
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK