Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția val definiție dex
val
găsește rime pentru
val
Cuvinte apropiate:
al
,
aval
,
ăl
,
bal
,
băl
,
cal
,
dal
,
fâl
,
gal
,
gâl
,
hal
,
mal
,
mâl
,
oval
,
oval
,
pal
,
pal
,
pâl
,
ral
,
sal
,
șal
,
tal
,
țal
,
va
,
vac
,
vad
,
vag
,
vah
,
vai
,
val
,
vale
,
vals
,
valț
,
van
,
var
(unitate de măsură),
var
(oxid de calciu),
vas
,
văl
,
văr
,
văz
,
vâj
,
vel
,
vil
,
voal
VAL
1
,
valuri
, s.n.
I.
1.
Masă
de
apă
care
înaintează
prin
mișcări
oscilatorii
la
suprafața
unei
mări
, a unui
fluviu
etc.,
formând
creste
și
adâncituri
;
talaz
. ♢
Loc
. adv.
Val-
vârtej
= în
mare
grabă
,
foarte
repede
;
vijelios
.
În
valuri
sau
valuri
-
valuri
=
a)
unul
după
altul
,
succesiv
;
b)
din
plin
, cu
grămada
. ♢ Expr.
Valurile
vieții
(sau
lumii
,
lumești
) =
greutățile
,
încercările
prin care
trece
omul
în
viață
;
vicisitudinile
vieții
.
Valurile
tinereții
=
inconsecvența
,
dibuirile
inerente
vârstei
tinere
.
Valul
(sau
valurile
)
vremii
=
curgere
,
trecere
a
vremii
(cu toate
evenimentele
ei).
2.
P.
anal
. Ceea ce se
mișcă
,
vine
în
cantitate
mare
sau se
năpustește
ca
niște
valuri
(
I 1
); ceea ce
poate
fi
comparat
(ca
formă
și
mișcare
) cu un val.
3.
Fig. (Înv. și pop.)
Încercare
grea
;
neplăcere
,
necaz
.
II.
1.
Cantitate
de
țesătură
înfășurată
pe un
cilindru
special
de
lemn
sau de
carton
;
vălătuc
,
trâmbă
. ♢
Val de
tei
=
sul
făcut
din
șuvițe
lungi
de
scoarță
de
tei
care se
folosesc
ca
sfoară
de
legat
.
2.
(Tipogr.)
Piesă
cilindrică
de
metal
la
presele
de
imprimat
și de
fălțuit
.
3.
(
Reg
.)
Tăvălug
.
4.
(Pop.)
Sul
mobil
de
lemn
sau de
metal
, pe care se
înfășoară
lanțul
care ține
găleata
la o
fântână
.
5.
(În
sintagma
)
Valul
ștreangului
=
lațul
cu care se
prinde
ștreangul
sau
șleaul
de
crucea
căruței
. – Din sl.
valŭ
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia val
VAL
2
,
valuri
, s.n.
Meterez
de
pământ
care
servea
în
antichitate
ca
fortificație
militară
. – Din lat.
vallum
. Cf. germ.
Wall
, it.
vallo
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia val
VAL
s.
1.
talaz
,
undă
.
(~
urile
mării
.)
2.
v.
buclă
.
3.
v.
vârtej
.
4.
(
TEHN
.)
(
reg
.)
juvăț
,
orcicar
.
(~ul
prinde
șleaul
sau
ștreangul
la
crucea
căruței
.)
5.
v.
sul
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia val
val
(
masă
de
apă
,
trâmbă
,
instrument
,
meterez
) s. n., pl.
váluri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia val
val (-luri),
s.n. –
1.
Undă
,
talaz
. –
2.
Vălătuc
,
țesătură
înfășurată
pe un
cilindru
. –
3.
Piesă
cilindrică
de
metal
la
mașina
tipografică
. –
4.
Încercare
grea
,
neplăcere
,
necaz
. –
5.
Barieră
,
obstacol
,
meterez
. Sl.
valŭ
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
16; Cihac, II, 443; Conev 38), bg., sb., cr., slov.,
ceh
.,
rus
.
val,
alb
.
valë
(Philippide, II, 657).
Pentru
sensul
5, cf. germ.
Wall
(der.
directă
din germ.,
propusă
de
Candrea
, nu este
sigură
). – Der.
vălășag,
s.n. (
necaz
,
neplăcere
),
sec
. XVII, înv.;
vălui,
vb. (a
înfășura
; a
înconjura
; a
chinui
, a
supăra
; a
undui
, a
face
valuri
);
învălui
,
vb. (a
înfășura
în; a
rula
; a
împrejmui
, a
înconjura
; a
chinui
, a
supăra
; refl., a se învîrti);
învăluială
(var.
învăluitură
), s.f. (
rulare
; înv.,
chin
,
suferință
);
învălura
,
vb. (a
învălui
, a
înconjura
, a
chinui
, a
supăra
);
văluros
,
adj. (cu
valuri
mari
);
vălătuc
,
s.n. (
tăvălug
,
rulou
,
cilindru
; val de pînză
rulată
; val
puternic
,
tălăzuire
;
specie
de
chirpici
cilindric
, din
lut
amestecat
cu
paie
),
probabil
der.
expresiv
, cf.
tăvăluc
;
(în)
vălătuci
, vb. (a
înfășura
, a
rula
; a
face
vălătuci
, a
construi
cu pămînt
bătătorit
);
înveli
(var. înv.
învăli
), vb. (a
înfășura
; a
acoperi
; a pune
acoperiș
pe o
casă
; Trans., a pune
vălul
de
mireasă
; a
înfășura
urzeala
pe
sul
; a
ascunde
), de la
val
, sau
direct
din sl.
valiti
;
înveliș
,
s.n. (
acoperitoare
,
copertă
,
strat
exterior
);
învelitoare
(var.
învălitoare
), s.f. (
înveliș
;
cuvertură
,
plapumă
;
batic
,
șal
;
acoperiș
);
învelitură
,
s.f. (acoperămînt;
șal
);
desveli,
vb. (a
descoperi
, a
dezbrăca
). – Cf.
vălări
,
valma
,
năvăli
,
prăvăli
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia val
VAL
s.n.
Formă
de
relief
din
jurasic
,
reprezentând
o
vale
definitie
/sinclinal">sinclinală. [< fr., engl.
val
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia val
VAL
s. n.
meterez
de
pământ
, ca
fortificație
militară
. (< lat.
vallum
, germ.
Wall
, it.
vallo
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia val
a face valuri
expr.
a
produce
agitație
/
senzație
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia val
a i se lua un văl de pe ochi
expr.
a
începe
să
vadă
/ să
judece
limpede
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia val
a se lăsa dus de curent / de val
expr.
a
acționa
sub
influența
unor
factori
externi
; a-și
trăi
viața
fără
a
lua
decizii
privitoare
la
propria
persoană
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia val
spárge-val
s. n., pl.
spárge
-
váluri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia val
VĂL
,
văluri
, s.n.
1.
(
Adesea
fig.)
Bucată
de
țesătură
fină
, de
obicei
transparentă
, pe care și-o
pun
femeile
pe
cap
sau cu care își
învăluie
corpul
ori o
parte
a lui. *Expr.
A i se pune
(sau
a i se
lua
cuiva) un văl (de) pe
ochi
= a
înceta
(sau a
începe
) să
vadă
, să
judece
limpede
, să
înțeleagă
ceva.
2.
(Anat.; în
sintagma
)
Vălul
palatului
=
porțiunea
musculară
care
continuă
, în
partea
posterioară
a
cavității
bucale
,
palatul
tare
(
dur
) si care se
termină
cu
omușorul
.
3.
(
Bot
.; în
compusul
)
Vălul
-
miresei
=
plantă
erbacee
anuală
,
mică
, cu
flori
lineare
(
Gypsophila
muralis
). – Din lat.
velum
. Cf. fr.
voile
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia val
VĂL
s.
1.
v.
voal
.
2.
(ANAT.) văl
palatin
=
palat
moale
,
vălul
palatului
;
vălul
palatului
v.
văl
palatin
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia val
văl
s. n., (
țesături
) pl.
văluri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia val
VĂL ~uri
n.
1)
Bucată
de
țesătură
transparentă
folosită
de
femei
pentru
a-și
acoperi
fața
sau
capul
;
voal
. ♢
A i se pune (cuiva) un ~ pe
ochi
(
sau
pe
frunte
)
sau
a i se
lua
(a-i
cădea
(cuiva) un ~ de pe
ochi
(
sau
de pe
frunte
) a
înceta
(sau a
începe
) să
înțeleagă
și să
vadă
lucrurile
clar
,
limpede
. 2)
anat
:
~ul
palatului
(
sau
~ul
palatin
)
porțiune
musculară
care
continuă
, în
partea
posteri-
oară
a
cavității
bucale
,
palatul
tare
și se
termină
cu o
prelungire
numită
uvulă
. /<lat.
velum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia val
văl (-luri),
s.n. –
Bucată
de
țesătură
fină
,
transparentă
. Lat.
vēlum
(
sec
. XIX) sau it.
velo
.
Cf.
vela
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia val
VĂL
s.n.
1.
Bucată
de
pânză
fină
și
transparentă
cu care-și
acoperă
femeile
capul
.
2.
Șal
,
broboadă
. ♢
A(-și)
lua
vălul
= a se
călugări
.
3.
Vălul
palatului
=
membrana
care
desparte
cavitatea
bucală
de
cea
nazală
,
acoperind
cerul
gurii
și prelungindu-se până
spre
faringe
. [Pl.
-luri
. / < lat.
velum
, cf. fr.
voile
, it.
velo
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia val
VĂL
s. n.
1.
bucată
de
pânză
fină
și
transparentă
cu care-și
acoperă
femeile
capul
. 2.
șal
,
broboadă
. o a(-și)
lua
ŭl = a se
călugări
. 3. ŭl
palatului
=
membrana
care
desparte
cavitatea
bucală
de
cea
nazală
,
acoperind
cerul
gurii
. (< lat.
velum
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia val
vălul-mirései
(
bot
.) s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia val
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK