definiția vorbitor definiție dex

vorbitor

găsește rime pentru vorbitor
Cuvinte apropiate: orbitor, sorbitor, vorbitor

VORBITÓR, -OÁRE

, vorbitori, -oare, adj., subst. I. Adj. 1. Care vorbește; care folosește limbajul articulat. ♦ Care vorbește plăcut (și mult); vorbăreț, comunicativ. 2. Evident, edificator, elocvent. II. S.m. și f. 1. Persoană care vorbește, care folosește limbajul articulat. ♦ Persoană care povestește, care discută cu alții. 2. Orator, conferențiar. III. S.n. Cameră specială destinată întrevederilor dintre o persoană aflată într-un internat, într-un cămin etc. și cineva venit din afară. – Vorbi + suf. -tor (III după fr. parloir).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia vorbitor

VORBITÓR

adj. v. comunicativ, concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, serios, sociabil, solid, tare, temeinic, volubil.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia vorbitor

VORBITÓR

adj., s. 1. adj. (rar) cuvântăreț, cuvântător. (Ființă ~oare.) 2. s. (livr.) locutor. (Un ~ care comunică un mesaj.) 3. s. v. conferențiar. 4. adj. v. sonor. 5. s. v. parloar.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia vorbitor

vorbitór

adj. m., (persoană) s. m., pl. vorbitóri; f. sg. și pl. vorbitoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia vorbitor

vorbitór

(cameră) s. n., pl. vorbitoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia vorbitor

VORBIT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre)

1) și substantival Care vorbește; cu proprietatea de a comunica prin limbaj; cuvântător. Ființă ~oare. 2) rar Care constituie o dovadă serioasă; care vorbește de la sine; semnificativ; elocvent; grăitor. Argument ~. /a vorbi + suf. ~tor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia vorbitor

VORBIT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre)

m. și f. 1) Persoană care are darul de a vorbi frumos și liber în public; orator. 2) Persoană care povestește sau întreține o conversație. /a vorbi + suf. ~tor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia vorbitor

VORBIT//ÓR3 ~oáre

n. Sală specială pentru întrevederi și convorbiri; parloar. /a vorbi + suf. ~tor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia vorbitor

a băga vorbitor

expr. (deț.) 1. a sta de vorbă, a pălăvrăgi. 2. a preveni pe cineva de iminența unui pericol.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia vorbitor
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar