dible, s.f. (Pop. sau peior.) Vioară. – Cf. scr. diple „cimpoi”.
s. v. scripcă, vioară, violină.
s. f. (sil. -blă), g.-d. art. díblei; pl. díble
s.f. – Vioară. – Var. diplă. Sb., slov. dipla „fluier” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Tiktin; Candrea), din ngr. δίπλα (Vasmer, Gr., 53); cf. germ. Diple. După Graur 150, din țig. dibla. – Der. diblar, s.m. (violonist); diblaș, s.m. (violonist).
, dible s.f. 1. vioară, scripcă. 2. cap, țeastă.