definiția ginerii definiție dex

gineri, s.m. 1. Soțul unei femei, considerat în raport cu părinții acesteia. 2. (Pop.) Mire. – Din lat. gener, -eri.

s. v. mire.

s. m., art. gínerele; pl. gíneri

m. Soț al fiicei considerat în raport cu părinții acesteia. /<lat. gener, ~eris

s.m. – 1. Soțul unei femei, în raport cu părinții acesteia. – 2. Mire. – Mr. dzinere, megl. ziniri, istr. žiner. Lat. gĕner (Pușcariu 720; Candrea-Dens., 745; REW 3730; DAR), cf. it. genero, prov. genere, fr. gendre, sp. yerno, port. genro. Cuvînt comun în toate regiunile (ALR, II, 259). Nu are sensul de „bărbat căsătorit” pe care Sandfeld 37 îl presupune, deducîndu-l din ngr. γαμβρός; indică numai persoana căsătorită, din punctul de vedere al înrudirii sale spirituale cu socrii, sau în cursul ceremoniei de nuntă. – Der. gineri, vb. (a face pe cineva să-i fie ginere, a-și da fata după cineva); ginerie, s.f. (gradul de rudenie al ginerelui cu socrii).

gineresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A-i da cuiva pe fiica sa de soție (făcându-și-l ginere). – Din ginere.

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ginerésc, imperf. 3 sg. ginereá; conj. prez. 3 sg. și pl. ginereáscă

s.f. (Rar) Calitatea, situația de ginere. – Ginere + suf. -ie.

s. f., art. ginería, g.-d. gineríi, art. gineríei